ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Celebra Casă cu Blazoane de la Chiojdu a fost în sfârşit inaugurată, după ce clădirea a fost restaurată din fonduri europene.

Conacul din comuna Chiojdu (județul Buzău) datează din ­se­colul al XVIII-lea și poartă un blazon al familiei bizantine a Cantacuzinilor, fiind o mărturie a iscusinței meșterilor populari din veacurile trecute. Clădirea s-a aflat într-o stare jalnică, până când, în 2004, a intrat în proprietatea Uniunii Arhitecților din România (UAR), care a obținut fonduri Regio și de la bugetul de stat. Investiția s-a ridicat la ­va­loarea totală de 6,31 milioane de lei, clădirea urmând să devină ­ele­mentul central al unui complex muzeal. Lucrările de restaurare au început în 2011.

Locuința de pe bancnota de 10 lei
 
„Casa cu blazoane, ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea și refăcută în 1823, reprezintă unul dintre puținele exemple de locuințe sătești care s-a păstrat din perioada respectivă până în zilele noastre", a declarat arhitectul Călin Hoinărescu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice din România (UNRMI).
 
 
Clădirea a fost ridicată de moșnenii izbășoi, „țărani liberi, deținători de moșii întinse, stăpânite în devălmășie, ipostază socială nemaiîntâlnită în nici o altă țară din Europa" (...). „De fapt, ceea ce numim arhitectură populară este în România arhitectură moșnenească în Muntenia și răzeșească în Moldova", a precizat arhitectul, care are 40 de ani de experiență în restaurarea de monumente, conform opiniabuzau.ro.
Milioane de oameni folosesc zilnic bancnote de 10 lei, dar puțini sunt atenți la detaliile de pe verso. Edificiul cunoscut drept „Casa cu blazoane" este un ­mo­nument unicat în România și în lume, de o valoare excepțională: istorică, arhitecturală și artistică.

Pe mâna unui meșter din Maramureș

Valoarea edificiului este dată de așa-numita „decorație în stucatură" (un amestec de pastă de var, nisip și fibre vegetale), unică în Europa, și de „elementele de lemn ale foișorului, executat după modele străvechi, cu simboluri amintind de civilizația neolitică, precum motivul coarnelor de berbec".
 
Restauratorul este categoric în a aprecia că „salvarea acestui edificiu reprezintă o realizare semnificativă atât pentru cultura națională, cât și pentru spiritua­litatea europeană", fiind vorba de o capodoperă, pentru a cărei conservare UAR a depus toate eforturile, cooptând în proiect cei mai buni experți din țară.
 
Cu o experiență de 23 de ani în refacerea unor construcții de lemn cu ­va­loare de patrimoniu, inclusiv la peste 50 de biserici, Vasile Pop din Ocna Șugatag este unul dintre aceștia. El a căutat cu răbdare, „printre putregaiuri, într-o clădire aproape de dărâmare", bucăți din structurile de lemn originale.