ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Victor Roncea: Domnule profesor, știu că ați terminat de scris de curând cele 100 de volume de versuri care alcătuiesc opera Va fi chiliovers. Ea urmează celelalte 100 de volume din Stîlpul versului și trilogia se va încheia cu Versul negru, în 43 de volume. Ce însemnătate are această construcție poetică?

Constantin Barbu: Da. Sunt cele aproximativ 24330 de poeme. Încerc să scriu, așa  cum ți-am spus câte un poem pentru fiecare zi din viața Angelei. Am publicat 100 de volume din Stîlpul versului, 100 de volume din Va fi chiliovers și acum scriu Versul negru din care am compus deja câteva volume. Sper să fie gata până la începutul lunii iunie. Este posibil ca această trilogie de peste 24.000 de pagini să fie cea mai „lungă" carte de poeme. Dar nu știu și nu are nici o importanță. Este o trilogie de supraviețuire, nu altceva. Nu este „operă literară". Am scris fără să vreau cu totul  altfel. Și așa cum am încercat să exprim tehnica acestei trilogii m-am trezit scriind în stare de levitație mentală, având în vers stupefacția de tip zen, autodistrugerea poemului. E ca o trezire brutală și limba română pe care o știu bine mi-a permis. Fără voia mea este și o încercare de a schimba în chip cu totul radical imaginea cărții. Numai dacă meditezi la un cuvânt din Angelus Silesius (roza este fără de ce: die Rose ist ohne Warum) fără să uiți că „existența este o crimă" (cum a decretat un scriitor din Orient) și dacă ești cinstit cu tine însuți trăiești un cutremur care n-are sfârșit. 

Victor Roncea: Aș vrea să dăm câteva dintre titlurile cărților și cu o altă ocazie să ilustrăm cu câteva coperți fiindcă mi-ați spus tot timpul că Orlando Duinea. colaboratorul dvs., a imaginat coperți absolut incomparabile.

Constantin Barbu: Să dăm 10 de titluri din 10 în 10:

Iată câteva titluri de volume:

Volumul 1: din cauza ta iluminato
Volumul 10: pasarea neagră găurise vidul
Volumul 20: stupa din craniu
Volumul 30: eu printre poemele mentale
Volumul 40: lumină lină cu o rază
Volumul 50: îngerul răsfoia ceva în mîna orbului
Volumul 60: carte în doliu
Volumul 70: străpunsă altădată de străpungător
Volumul 80: singur cu versul
Volumul 90: pieritorii schelălăiau cu altă carte
Volumul 100: ochiul aproximativ

Victor Roncea: Aceste 100 de volume din Va fi chiliovers sunt o „producție" printre alte mari proiecte. Putem să le amintim repede urmând ca în săptămânile ce urmează să intrăm în detalii „semnificative"?

Constantin Barbu: Despre colecția celor 25 de manuscrise donate de regina Christina a Suediei Vaticanului am mai vorbit. Pentru cititorii tăi să dăm două coperți: 

Apoi, așa cum știi, voi tipări primele 100 de volume din Monumenta Mongoliae Historica și 197 de hărți ale Mongoliei, cel mai vechi manuscris mongol fiind din anul 109. Totodată voi tipări, alături de aceste cărți și hărți, cinci scrisori celebre ale hanilor mongoli către Papă și către regele Franței. Sper să am energie suficientă pentru a înainta mult cu tipărirea volumelor Bibliotecii Eminescu de la volumul 736 până la volumul 1243. În ceea ce privește Monumenta Romaniae Historica am obținut acum din cele mai celebre arhive aproximativ 400 de manuscrise în facsimil. Aceste manuscrise vor îmbogăți tezaurului Arhiepiscopului Teodosie al Tomisului, cel mai mare tezaur scriptural editat până astăzi în lume. Toate aceste manuscrise sunt celebre dar unul, de doar două file, este un original din secolul VIII. 

Victor Roncea: Îmi promiteți că în următorul nostru interviu vom da și imagini incredibile din manuscrisele pe care le-ați obținut? Vom dezvălui până unde va ajunge proiectul Monumenta Romaniae Historica? Și voiați să-mi spuneți ceva anume, să îmi vorbiți despre o reușită bibliografică rară care l-a bucurat mult pe IPS Acad. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Ce anume ?

Constantin Barbu: Monumenta Romaniae Historica va atinge 3000 de volume, având deja manuscrisele necesare. IPS Acad. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, s-a bucurat mult pentru obținerea unor manuscrise slave care au fost cumpărate de către trimișii Vaticanului în Moldova și, de asemenea, câteva scrisori și documente rare ale domnitorilor Moldovei. Chiar un document fabulos în care Mitropolitul Moldovei semnează alături de împăratul Bizanțului. Sunt documente și acte fundamentale ale poporului român despre care nu scrie decât ActiveNews...

Victor Roncea: Noi ne bucurăm de reușite, dle profesor, și alături de noi mulți alții! Dar nu vreți să dăm și câteva poeme „la întâmplare" cum ziceți dumneavoastră?

Constantin Barbu: Dragă Victor, iată și câteva poeme date la întâmplare, fiindcă, așa cum știm cu toții, întâmplarea moarte n-are... Plus că, așa cum știi, am o mare iubire pentru zar și pentru tot hazardul lui pe care l-a luat aproape în întregime Mallarmé, deși abolirea e grea și pentru maeștri. 

***

floarea eonului nu mai există
realitatea s-a terminat
e artă peste tot

e stranie și își
asasinează timpul negru
îngerii explodează

e arta cea mai grea
a supraviețuitorului

voi atîrna poelizia
pe hotelul unde acela
a călcat cu talpa peste secolul său
ai fost cea mai iubită acolo

voi fi-n absența ta
recitator în sala absurdului
nu va lipsi decît un continent
sau poate nici australia

nihilița neagră
va număra schița
unei fabuloase sinucideri
care va lăsa-mpărații
să nu mai treacă
să nu mai cadă

tu cu ipochimenul
te vei ține de creier 

***

privighetoarea cîntă singură
în teiul înalt
unde o singură rază
a mai rămas
singurătoare
ca atunci cînd poezistul
era genial
și o descria
pînă-n versiunea cea mai obscură
cînd
mă mîzgăleam cu nihilia
pînă nu mă mai re-
cunoșteam nici eu
pe mine
și nu spuneam nimănui
că nu mai văd
cum mă înghite boală
pe care mi-a lăsat-o
superba în timp
știind că eu am toată
lampa numărul 5
și e chiliocosmu-n dreptul meu

***
  

limba obscură
și-a-nnoit semnele

avea enigmă
tulburată
și poemul exista și nu exista

oricum
rămîn în călimară
versiunile-mpăratului
și el suferă
o mie de ani
atunci oricum va fi altă limbă
negrăitoare cu fulger

***

singur în delphi
îl așteptam distrugător
pe cunoscător

el venea
ca-n marele vehicol
și dădea mereu
mării ocol

raza
sub kalpă mare
se vedea
pînă-n abis


***

regele e mort
și nu
recunoaște
dar rază neagră are

nu în zadar
țîrîie greierul cred

dar nu e crezut 

***

se vedea cartea
prin vers
ca și moartea
care lucea
tocmai cînd eu călcam pe vid

o !


***

cartea netranscrisă
n-o să rămînă nimănui
ea va curge
ca fluviul negru care nu traversează nimic

scribilor obscuri
le e indiferent
și mor
ținînd ochii închiși
ca-n restul vieții
ca-n restul minții


***

eu scriam cu o mînă
era singura mînă
care știa scrisul nou

nici nu conta
dacă scriu semne
nici nu conta
dacă sînt versiuni
periculoase
important era că difereau
c-o violență