Într-un interviu despre personalitatea și atitudinea lui Mihai Eminescu și despre receptarea acestora în contemporaneitate, scriitorul Mihai Gheorghiu răspunde întrebărilor jurnalistului Augustin Păunoiu de la Ziarul Lumina, punctând faptul că Eminescu este creatorul limbii române moderne, un om care avea sentimentul demnității absolute a poporului român și nutrea o iubire nedezmințită pentru România. 

Întrebat ce anume conferă operei eminesciene rezistența la timp și intuițiile etern valabile, Mihai Gheorghiu arată că Eminescu a pătruns esența limbii și gândirii poporului român, ca scriitor, iar ca gânditor politic, s-a manifestat și a rămas în iubire de adevăr și totală onestitate.

„Eminescu este astăzi obiectul unei negări tenace. Eminescu este considerat o apariție de rău augur pentru întreaga cultură românească, este citit doar în cheia demitizării și a corectitudinii politice, este acuzat și denigrat continuu în încercarea mereu reluată de a fi evacuat din canonul literar și cultural național. Problema este că Eminescu este creatorul limbii române moderne, cel care a pătruns în magma fierbinte a acestei limbi și a spiritului și sufletului pe care ea le întrupează, creând forme și substanțe ale expresiei care au dezmărginit această întrupare. Creația sa nu poate fi receptată doar la nivel estetic, genial de altfel, ci este obiectivată, solidificată în substanța limbii și gândirii unui întreg popor. Poezia creată de Eminescu este un lirism absolut, limba acestei poezii este paradisiacă, este ca o miere groasă străbătută de lumina soarelui, esența sa este muzicală. Aici, la acest nivel trebuie receptat și învățat Eminescu, pentru a putea măcar percepe misterul cuvântului eminescian.

Opera politică este o reflexie a spiritului de luptător, de om politic, este expresia unei înalte conștiințe morale și politice, a unui om care avea sentimentul demnității absolute a poporului român, care nu practica niciodată disprețul pentru națiune, indiferent de epoca istorică, fastă sau nefastă, prin care aceasta trecea. Unele poziții eminesciene par astăzi poate prea tranșante, prea dur exprimate, dar verbul său a fost întotdeauna rodul unei trăiri în flacăra iubirii de adevăr. Polemica sa antiliberală, de exemplu, este perfect consonantă cu pozițiile conservatoare și „reacțio­nare” ale epocii, epocă în care liberalismul avea opozanți multipli și tenace în Europa. „Medievalismul” său nu este decât reacția unui spirit conservator la progresismul dezlănțuit al epocii frazeologiei cațavencilor de multiple obediențe. Cuvântul său este și aici cuvântul unei perfecte ones­tități și a unei iubiri absolute și nedezmințite pentru România, ceea nu i se va putea ierta niciodată”, consideră scriitorul Mihai Gheorghiu, președintele Platformei civice apolitice ÎMPREUNĂ. 

La întrebarea dacă Eminescu mai este astăzi la ­modă, Gheorghiu arată că poetul național este supus actualmente unei marginalizări monstruase, alături de toate valorile conservatoare ale culturii române. Deși autodeclarat conservator, Eminescu gazetarul a reușit să fie incomod pentru toate mișcările politice ale epocii sale, inclusiv pentru conservatori. În fapt, valorile sale incorect politice au fost dragostea de Țară și credința în Dumnezeu. 

„Eminescu nu doar că nu mai este la modă, dar dispare, este evacuat din propria lui casă, literatura română. Fenomenul este o monstruozitate, dar nu supără pe nimeni, este trecut la normalitatea care face ravagii. Când vom rade tot, când ne vom elibera de tot, de trecut, de istorie, de cultură, vom fi sclavii perfecți, obiecte ale vidului birocratic universal. 

Ca jurnalist, Eminescu, deși declarat conservator în opinii, a fost incomod pentru absolut toate partidele politice ale vremii în care a trăit. Doar față de două lucruri s-a supus necondiționat: dragostei de țară și credinței în Dumnezeu. Pe ele nicicând nu le-a atacat, nu le-a negat, ci le-a manifestat în tot ceea ce a scris”, subliniază Mihai Gheorghiu. 

Întrebarea care se naște firesc este: dacă Eminescu a iubit patria și credința, de ce intelectualitatea română de azi neglijează sau chiar disprețuiește aceste valori?

„Intelectualii modernității sunt ființe pluriforme, au o mie de chipuri și o mie de voci, este o categorie fluidă care a dat umanității și eroi, și criminali. Ateismul este o afacere de familie a intelectua­lității europene din secolul XVIII până astăzi. „Gott ist tot” este marea afirmație a nihilismului mo­dernității, singura afirmație care a putut mobiliza uniform conști­ința intelec­tualității europene, urmată îndeaproape de afirmația „mesianică” a comunismului mondial. Intelectualul creștin este pentru această „tradiție” a moder­nității un oximoron, conștiința creștină este astăzi practic refuzată intelectualului contemporan. Dar, nu este nici o problemă, la sfârșitul timpului nu va rămâne din noi decât creștinul, intelectualul va pieri topit în flacăra timpului care se stinge ca o lumânare”, concluzionează liderul Platformei ÎMPREUNĂ.

Interviul acordat de Mihai Gheorghiu lui Augustin Păunoiu poate fi citit integral în Ziarul Lumina.