Lansată de NASA în anul 2011, sonda spațială Juno a ajuns la destinație, pe orbita planetei Jupiter, pe data de 4 iulie 2016, chiar de ziua națională a Statelor Unite. Tot simbolic este și numele sondei care va cerceta în amănunt cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Juno (sau Junona) era numele soției lui Jupiter, cel mai puternic zeu din panteonul roman. Asemeni energicei zeițe, care era mereu cu ochii pe soțul său infidel, sonda Juno trebuie să înregistreze cât mai multe informații despre planeta pe care o însoțește pe orbită.

Dincolo de aceste simboluri amuzante, atent gândite, misiunea sondei Juno este cea mai importantă dintre proiectele recente ale NASA menite să exploreze sistemul nostru solar. Juno se va afla pe orbita planetei Jupiter până în februarie 2018, când este programată să se prăbușească pe planetă.

Ce trebuie să afle Juno

Cercetătorii vor să afle, cu ajutorul informațiilor care vor fi furnizate de Juno, cum s-a format Jupiter, ce conține atmosfera sa, care este compoziția planetei și cum au loc deja celebrele și uimitoarele aurore boreale de pe uriașa planeta gazoasă.

Juno nu este o simplă sondă spațială, ci un adevărat laborator spațial, având la bord cea mai avansată tehnologie de care dispune acum NASA și instrumente care pot face analize detaliate.


Astfel, ea va putea spune câtă apă și cât amoniac este în atmosfera lui Jupiter și cât de puternic este câmpul său magnetic. Informațiile îi vor ajuta pe astronomi să înțeleagă mai bine cum s-a format sistemul nostru solar.
Cercetătorii cred că Jupiter este prima planetă formată, luând naștere din același nor de praf ginatic din care a apărut și steaua noastră. Asemeni Soarelui, Jupiter conține în special hidrogen și heliu. Astronomii nu știu însă exact cum s-a format această planetă și nici dacă are sau nu un miez solid, dincolo de norii de gaze.

Misterele celei mai mari planete din sistemul nostru solar

Jupiter este o planetă din categoria gigantelor gazoase. Nu are o suprafață solidă ca Terra, ci doar gaze, care se află sub o presiune atât de mare încât dincolo de atmosferă hidrogenul gazos devine, sub acțiunea presiunii, hidrogen fluid, numit hidrogen metalic, aflăm de pe site-ul NASA. Din cauza magnetismului foarte puternic, pe Jupiter au loc cele mai strălucitoare aurore boreale din sistemul nostru solar. Iar sonda Juno va analiza particulele încărcate magnetic eliberate în timpul acestui fenomen.

După doar câteva zile de la sosirea pe orbita lui Jupiter, Juno a transmis deja prima sa fotografie color, care arată planeta, alături de câțiva dintre sateliții ei naturali, Europa, Callisto, Io și Ganymede. Este uimitor că instrumentele sensibile ale sondei, inclusiv camera foto, nu au fost deloc afectate de lungul drum făcut prin spațiu și nici de radiațiile puternice pe care le emite Jupiter.

Priviți această fotografie, realizată pe 10 iulie, de la o distanță de peste 4 milioane de kilometri de Jupiter. Primele poze făcute la rezoluție mare vor ajunge la noi abia în sfârșitul lunii august.

Juno va orbita Jupiter de la altitudinea de 5.000 de kilometri și va înconjura planeta de 37 de ori, scriu responsabilii proiectului, pe site-ul special dedicat misiunii.
Un alt mister pe care va încerca Juno să-l descifreze este regiunea numită Marea Pată Roșie, o zonă unde are loc o furtună extrem de puternică, activă de cel puțin 300 de ani. Fenomenul extrem apare din cauza presiunii uriașe la care sunt supuși norii din atmosfera planetei Jupiter.

Marea Pată Roșie este cunoscută de mult timp astronomilor, fiind fotografiată și de misiunile anterioare. Iată o poză realizată în decembrie 2000 de sonda spațială Cassini. În depărtare se vede Io, satelitul care se află cel mai aproape de Jupiter. Planeta are în total peste 60 de sateliți naturali cunoscuți până în prezent. 

Planeta Jupiter a mai fost studiată în detaliu în cadrul misiunii Galileo. Lansată în anul 1989, sonda spațială Galileo a ajuns lângă Jupiter în 1995 și a funcționat timp de 8 ani, cercetând planeta și lunile sale. Galileo a oferit informații prețioase pentru astronomi. Astfel, ei au aflat că sateliții Europa, Ganymede și Callisto ar putea avea oceane de apă sărată sub crusta groasă de gheață de la suprafața lor, scrie publicația Space.com.
Misiunea sondei Juno face parte din Programul Noi Frontiere lansat de NASA, care cuprinde și sonda New Horizons, care a zburat pe lângă planeta pitică Pluto în iulie 2015.