Domnul Octav Bjoza a împlinit vârsta de 85 de ani. S-a născut la 11 august 1938, în municipiul lași, din părinții Ioan și Georgeta. Tatăl său a fost mutat cu serviciul la Regionala CFR Brașov, în anul 1941. A absolvit liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, promoția 1956, unde a fost coleg de bancă cu șeful organizației „Garda Tineretului Român”, Nicolae Vlad. Garda Tineretului Român era o organizație anticomunistă formată din tineri studenți, elevi și muncitori, care își propunea lupta împotriva propagandei comuniste și a expansionismului imperialist sovietic. Despre atmosfera vremii, așa cum o resimțeau tinerii anticomuniști, aflăm de la Nicolae Vlad: "Am intrat la liceul „Andrei Șaguna” (se numea Liceul Teoretic Nr. 1). Acolo mai exista vechea gardă, formată din profesori cu mare competență profesională și înaltă ținută morală, care încercau din răsputeri să se acomodeze programei impuse. Se studia după manuale rusești traduse, notarea era de la 1 la 5, iar durata studiilor de 3 ani (10 clase în total). Învățam istoria și geografia U.R.S.S., iar în loc de biologie, „Bazele Darwinismului”. Limbii ruse îi erau rezervate 6 ore pe săptămână, iar limbile străine (franceza și germana) se studiau prin rotație. Învățam și istoria României, un manual imens alcătuit de Mihai Roller, după indicații precise, din care aflam prea puține despre marii noștri voievozi, în schimb se prezentau luptele proletare de la Lupeni, Grivița și eroismul luptătorilor comuniști în ilegalitate. Tot de la Roller am aflat cu cât entuziasm a primit populația din Basarabia și Bucovina eliberarea de către URSS de sub jugul moșierilor și capitaliștilor români. Ce învățam la limba română, practic singurul manual netradus? Aveam ce… Operele lui Dan Deșliu, A. Toma, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc și ale altor „clasici în viață”. Adevărații clasici erau prezentați trunchiat”. 

Octav Bjoza a fost atras în organizație de Nicolae Vlad, care i-a spus: „Dragă Octave, poate vom face și noi ceva pentru biata noastră țărișoară!”. „Dragă Nicule, poți conta pe mine. Am aici foarte mulți prieteni și foarte buni!”, i-a răspuns imediat Octav Bjoza. La data arestării, 25 iunie 1958, Octav Bjoza era student al Facultății de Geografie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din lași. Niciodată Securitatea nu a aflat numele celor aduși în organizație de Bjoza, ceea ce a atras asupra lui un „tratament” cu totul special din partea Securității. Cea mai mare parte a anchetei a fost efectuată la Securitatea din Iași, apoi a fost transferat la București și Brașov. Ancheta a durat timp de două luni. Conform mărturiei lui Octav Bjoza, "anchetele se desfășurau în miez de noapte, sub o teroare fizică și psihică de neimaginat. Liniștea nopții era tulburată din când în când de vaietele de durere ale celor bătuți, venite parcă de undeva din străfundurile pământului”. 

În urma unui proces regizat de Partid și Securitate, Octav Bjoza a fost judecat, în 10 octombrie 1958, pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale de Tribunalul Militar Brașov. Completul de judecată a fost format din judecător mr. Dragoș Cojocaru, procuror mr. Tiron, secretar Manole Lupu, asesori Iacob Clonț și Ion Soroceanu, fiind condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii. A fost arestat împreună cu Nicolae Vlad, Adrian Ghețu, Horia Homănă, Paul Caftangioglu, Eugen Luca, Radu Șoroagă, Valeriu Fucidjiu, Dan Alexandrescu, Mircea Panaitescu, Tiberiu Luca, Ioan Cențiu, Petru Netcu, Dan Comșia și Andone Chiscop. A fost închis în penitenciarele Codlea, Gherla, Văcărești, Jilava, Galați, Brăila și lagărele de exterminare de la Strâmba, Stoienești, Salcia, Bacul „4”, la stuf și Grindu-Periprava. A fost eliberat la 23 iunie 1962. În anul 1978 i-a fost confiscată casa în care copilărise, printr-o decizie semnată de Ion Iliescu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Iași. În document, pe care-l redăm în exclusivitate, se spune că terenul pe care se afla casa ar fi fost "donat”.

"Urlă haita” este titlul profetic al unei cărți a mărturisitorului Nicolae Purcărea! A urlat în trecut, urlă și astăzi, scrie acesta, când se caută ca "totul să fie globalizat, să se distrugă tot și să nu mai existe erou, sfânt, valoare, elită”. Dar, vai, "…va mai urla multă vreme”, ne avertiza Seniorul. Semnul de atac al „Haitei” împotriva domnului Octav Bjoza a fost dat de trufașul fiu al Kominternului, Vladimir Tismăneanu, crescut în cartierul Primăvara al nomenclaturii de partid, care s-a adăpat la izvoarele necurate (a se citi neomarxiste) ale Școlii de la Frankfurt. Tismăneanu a inventat legionarismul domnului Octav Bjoza, pe care l-a declarat, nici mai mult, nici mai puțin, decât apologet deschis al "moralității” unei mișcări fasciste. Marota legionară a fost agitată din nou. S-a pus o etichetă mincinoasă pentru îndepărtarea din spațiul public a acestui om. Minciuna a fost multiplicată de tovarășii acuzatorului animat de "marxismul cel bun”. Valului mincinos din mass-media i s-a adăugat un comunicat, în care greșelile gramaticale erau depășite doar de minciunile conținute, ale unui obscur ONG, purtând numele de Centrul pentru Combatarea Antisemitismului în România. Această organizație l-a etichetat pe domnul Bjoza ca "susținător declarat al Mișcării Legionare”. Am scris atunci: "Îl cunosc pe domnul Octav Bjoza din anii ’90, când, în calitate de președinte al Ligii Studenților din Universitatea Brașov, aveam o colaborare foarte bună cu filiala din Brașov a Asociației Foștilor Deținuți Politici, al cărei membru de frunte era, alături de luptătorii anticomuniști Nicolae Purcărea, Teofil Mija, Nicu Păun, Petre Baicu, Remus Cocoș și Alexandru Popa. Unii dintre ei erau legionari, dar în cadrul filialei brașovene a foștilor deținuți politici a domnit spiritul de unitate, așa cum l-au deprins din închisorile comuniste.  Mai târziu am editat două cărți ale domnului Bjoza, având nenumărate întâlniri. Niciodată, nici în public, nici în privat, nu l-am văzut acționând ca un susținător al Mișcării Legionare. A avut întotdeauna cuvinte frumoase despre colegii săi de suferință, indiferent de apartenența politică a acestora. Despre moralitatea foștilor deținuți politic legionari s-au pronunțat foarte mulți dintre deținuții nelegionari. Pe baza acest criteriu aproape toți deținuții politic sunt blamabili, comportamentul legionarilor din închisori fiind remarcat pozitiv de mai toți pătimitorii închisorilor comuniste”. 

Lovitura finală avea să-i fie dată de frații Muraru, care erau strategic implantați la Guvern și Președenția României. Eliminarea din Guvern a domnului Octav Bjoza a survenit după un comunicat al președintelui Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, în care se pronunța împotriva unei prevederi a legii 232/2020, care aducea unele reparații morale urmașilor foștilor deținuți politic, deportați, prizonieri etc, dar îi elimina din rândul beneficiarilor legii pe copiii legionarilor și a așa-zișilor criminali de război (cei mai mulți dintre ei erau ofițeri ai Armatei Române, care au luptat pentru eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei). Citez din acel comunicat: "Copiii noștri au suferit toată viața și este nedrept ca măcar acum, după 31 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, să nu li se facă unele reparații morale și materiale, indiferent de faptul că părinții lor au fost „criminali de război”, „naziști”, „legionari” sau comuniști”. Ghilimelele erau puse pentru a sublinia faptul că mulți deținuți politic au primit pe nedrept acuzele pronunțate de ocupantul sovietic, prin Tribunalele Poporului. Și mai era ceva menționat în acel comunicat, care nu putea fi iertat de neobolșevici: „Chiar vreți să vă amintim cine au fost primii trei șefi ai Securității Poporului, care au săvârșit cele mai abominabile crime din lumea comunistă europeană, lucru recunoscut și de marele disident rus Aleksandr Soljenițân?!? Poate că da: Alexandru Nicolschi, Mișu Dulgheru și Tudor Sepeanu! Chiar vreți să vă spunem ce găsim în dosarele înaintașilor celor care au nerușinarea să ne dea astăzi lecții de morală și demnitate?!?”. Ținând cont de faptul că cei trei menționați mai sus erau de origine evreiască și că a devenit un subiect INTERZIS a vorbi despre faptul că o parte a evreilor din România sau a unora veniți din Uniunea Sovietică au deținut funcții importante în aparatul Partidului Comunist și al Securității, Haita neokominternistă a reluat etichetele stigmatizante de antisemitism și de negaționist al Holocaustului. Mulți dintre cei care l-au cunoscut pe domnul Bjoza au arătat că acuzele sunt neadevărate, fiind străine spiritului președintelui AFDPR. A încercat să se apere, dar vocea sa nu s-a mai auzit în vacarmul Haitei. După îndepărtarea din Guvern, domnul Octav Bjoza a suferit un accident vascular cerebral, care-i afectează profund starea de sănătate. L-am revăzut anul acesta la Mănăstirea Sâmbăta, unde a venit pentru a participa la parastasul luptătorilor anticomuniști din Munții Făgărașului, fidel principiului său că toți deținuții politic, indiferent de afilierea lor politică, trebuie comemorați.