Episcopul Hușilor, PS Ignatie, a susținut, vineri, la Bârlad, o cuvântare cu prilejul Sărbătoririi Unirii Principatelor Române, petrecute pe 24 ianuarie 1859. Ierarhul a atras atenția asupra faptului că Moldova, primul principat care l-a ales pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, este, în prezent, marginalizată, în contradicție cu importanța pe care a avut-o în 1859 când, deși existau două tabere, cea unionistă și cea separatistă, ambele erau preocupate ca regiunea să nu devină izolată, potrivit Agerpres

„Este evident că tabăra unionistă era mult mai bine organizată și mult mai numeroasă, punând interesul național deasupra confortului individual, de care era puternic afectată partida separatistă. În ciuda acestor diferențe de abordare între cele două partide, ni se impune, cu destulă pregnanță, un fapt, poate insuficient exploatat de către istorici: ambele tabere erau preocupate, cu intensă luciditate, de pericolul ca Moldova, prin Unirea Principatelor, să nu fie marginalizată. (...) Pe marginea acestui providențial moment istoric din existența diacronică a poporului român, mă întreb retoric, dar cu puternică însuflețire și puțină doză de amărăciune: suntem, oare, cu adevărat îngrijorați că astăzi temerile celor din ianuarie 1859 par a fi reale? Nu cumva Moldova este izolată, slab dezvoltată economic, pentru că centrul, probabil, nu valorifică provincia? Nu cumva nu ne-am asumat în mod deliberat stigmatul, întemeiat sau mai puțin întemeiat, că Moldova este una dintre zonele sărace și ne complacem în această lamentație, fără să fim animați de importanța istorică și simbolică pe care o are această regiune, așa cum credeau cu atâta tărie actanții Unirii Principatelor Române?", s-a întrebat, retoric, Episcopul Hușilor.

PS Ignatie a subliniat că este necesar ca toți factorii sociali, în frunte cu Biserica și cu intelectualitatea, să se implice pentru primenirea morală și dezvoltarea economică a Moldovei, conștienți fiind că, „resuscitând dezideratul comun al celor care au fost contemporani cu Unirea Principatelor, Moldova nu va mai fi marginalizată”.

„Rogu-vă, dragi bârlădeni, dragi vasluieni, dragi moldoveni, să ne propunem, la modul cât se poate de responsabil și cu exigență vizionară, ca noi - Biserica, elitele, poporul acestui neam, clasa politică, tinerii sau cei mai în vârstă - să devenim fermenții unei primeniri morale, în care credința, dragostea de patrie, munca cinstită și respectul unuia față de celălalt să devină pâinea noastră cea de toate zilele; să devenim artizanii gestionării cât mai corecte a banului public; să fie atrase cât mai multe investiții; să devenim conștienți că fără o infrastructură a drumurilor bine pusă la punct, dezvoltarea economică devine imposibilă. Să devenim conștienți că doar resuscitând dezideratul comun al celor care au fost contemporani cu Unirea Principatelor, Moldova nu va mai fi marginalizată. Așa să ne ajute Dumnezeu! La mulți ani!”, le-a urat PS Ignatie românilor din Moldova.
 
În ajunul zilei de 24 Ianuarie, Episcopul Hușilor s-a aflat în Parohia Odaia Bursucani din comuna Grivița (jud. Vaslui), unde a oficiat slujba Vecerniei Mari și a Litiei cu prilejul celui de-al doilea hram al bisericii - „Sfânta Xenia din Sankt Petersburg”, potrivit Basilica.ro.

La finalul slujbei, ierarhul a vorbit despre principalele caracteristici ale vieții Sfintei Xenia.

„În una din stihirile dedicate Sfintei Xenia, imnograful a trasat profilul spiritual al acestei sfinte. Este numită «izvor de umilință», «bogăție a milei» și «râu de tămăduiri».

Sunt trei caracteristici care portretizează foarte bine profilul duhovnicesc al acestei sfinte”, a subliniat PS Ignatie.

Ierarhul a insistat asupra relației dintre smerenie, milostenie și vindecare, ca virtuți care se intercondiționează și pe care Sfânta Xenia le-a pus în lucrare într-un mod aparte:

„Stihira din cadrul slujbei o numește pe Sfânta Xenia «izvor al umilinței». Ea s-a smerit în fața contemporanilor într-o formă foarte extremă”.

„Un om smerit este și un om milos, bun, care se gândește întotdeauna să îi ajute pe cei săraci. Unde este smerenie autentică, Dumnezeu dă și darul vindecării, așa cum l-a dăruit Sfintei Xenia. Unde este mândrie, nu ne vindecăm nici noi, nici pe cei din jur”, a evidențiat PS Ignatie.

Episcopul Hușilor a menționat că, spre deosebire de Sfânta Xenia, nouă, celor de azi, ne este greu să ne smerim chiar și atunci când am merita să ne asumăm condiția aceasta. 

„Când ne atrage cineva atenția, ne supărăm foarte tare, căci ne rănește orgoliul. Nu avem puterea de a recunoaște și de a ne asuma defectul sau greșeala făcută”.

Potrivit ierarhului, o cale de a ajunge la smerenie este a renunța la slava deșartă, la stima de sine exacerbată, încercând a te considera cel din urmă dintre toți.

„Părinții Bisericii spun că a te smeri înseamnă a te considera cel mai mic. Să nu ai sentimentul grandorii, al măreției, că tu ești cineva, că ai nevoie de atenție deosebită”, a îndemnat Episcopul Ignatie al Hușilor.