ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În contextul tragicelor evenimente petrecute recent în București la clubul „Colectiv”(1), au avut loc o serie de dezbateri aprinse pe marginea fenomenului rock, și s-a pus adeseori întrebarea: „Este rock-ul satanist?”.
 
Vom încerca să dăm un răspuns succint la această întrebare, spre a folosi în primul rând pe părinții, profesorii de religie (dar și de alte materii), preoții și alții, care se confruntă cu aceste problematici în această perioadă.
În general vorbind avem text, context, metatext, subtext. Textul este cel arătat, contextul, care a fost situația tinerilor de la acel club, atât formația cât și publicul, atât cei adormiți cât și supraviețuitorii. Mai complicate ar fi subtextul și metatextul: ce urmărește cel/cea ce pune această întrebare? Ce răspuns vrea/nu vrea să primească?
 
Dacă s-ar aștepta un simplu da, sau nu, s-ar declanșa o serie de reacții destul de previzibile însă: o radicalizare, o turnare de gaz pe foc, nepotrivită și nedorită. Deci, având în vedere aceasta considerăm întrebarea de mai sus ca nepotrivită, și propunem în loc, ca mult mai rațională și de bun simț: „Este (există) și rock satanist?”
În acest caz, răspunsul este fără nici o tăgadă: da! 

O simplă documentare pe net - accesibilă ușor și rapid practic tuturor începând de la clasele primare - bătând de exemplu „satanic rock”(2) . Au ieșit materiale în limba engleză, dar aceasta este destul de binecunoscută începând cu clasa a IX-a. 

Pe populara enciclopedie wikipedia întâlnim secțiunea: Satanism. Corespondența temei în limba română a făcut trimitere la genul „black metal” 
Înainte de a continua articolul trebuie să specificăm că, există și aici ca și în alte domenii, mai multe paliere: întâi vorbim de nivelul explicit, deschis, direct. Aici se încadrează trupe și adepții lor cum ar fi: 
La clubul la care ne referim au cântat anul trecut în Postul mare grupul suedez Watain
Acestea au fost trupe contemporane. Părinții lor au putut fi în anumite perioade Rolling Stones(3) , Sex Pistols(4) , AC/DC(5) , etc.
În ce privește spațiul nostru, am întâlnit trupe de black metal, dar nu explicit sataniste, ci mai degrabă neo-păgâne (6) („daciste”, etc.).
Deci, credem că s-a lămurit suficient zona explicit satanistă a rock-ului. Nu se poate spune acum exact în procente care este statistic proporția acestui gen, atât în lume cât și la noi. Reținem însă că existența lui este o realitate cu totul mai presus de orice îndoială și că ea este asumată de către înșiși promotorii lui, și nu de către fundamentaliști creștini de orice confesiune.

Este adevărat că se poate pune întrebarea: cât de sinceri și convinși sunt acei sataniști, și câți o fac din teribilism, oportunism sau modă, fără deci să creadă și să se închine conștient. „Satan” este adesea folosit în mod cu totul greșit de către tineri, ca simbol eroic al răzvrătirii împotriva oricărei autorități: familie, școală, sistem politic, religie (biserică).

Ne oprim momentan aici, și avansăm la rândul nostru o întrebare care, chiar ne mirăm, cum de nu a fost de loc pusă în acest context: „Există rock creștin”? Apelând la aceleași surse (wikipedia) întâlnim un material subțire la secția română(7) , și mult mai amplu aici. Ca exemple se pot da pentru trupe străine , dar și din România .

Se observă că cei din occident cântă în genurile hard rock și heavy metal, sonoritățile, cel puțin cele instrumentale, fiind practic identice cu cele ale celorlalți. Rock-ul creștin autohton are variante mult mai soft.
Confesional, rock-ul creștin atât cel străin cât și cel autohton vin în cea mai mare parte din zona neo-protestantă sau anglicană. Un material celebru precursor al genului este musicalul Jesus Christ Super Star(8) .

Există și în spațiul catolic excentricul călugăr capucin Fratello Metallo(9) , exponent al genului Christian metal(10).
Întrucât rock-ul este un domeniu mult mai vast decât genul black metal, iată și un exemplu melodios de rock creștin din zona irlandeză:


O abordare inedită a rugăciunii inimii făcută de cântăreața islandeză Björk:

 
 
În spațiul nostru, un exemplu al trupei Roșu și Negru:
 

 

Există chiar și abordări din zona hip-hop, cum ar fi Cedry2k:





Dacă ne întrebăm, oare „există rock creștin ortodox”? vom găsi exemple din zona Balcanilor: în Grecia a activat grupul grecesc experimental monahal „Elefteri” (Paparokades, Free Monks)(11). 
 
Mai aproape de muzica ortodoxă, ar fi bulgarii Isihia (12)  ce cântă printre altele „Gospodi vozvah”  (Doamne strigat-am)(13) și macedonenii Mizar(14)  cu grupul psaltic  Harmosini(15) .

Evident, rock-ul este un domeniu foarte vast cu o sumedenie de genuri și subgenuri, ce nu au fost trecute în revistă aici. Există și abordări spiritualiste oculte, new-age, neo-păgâne, etc. Ele nu fac obiectul acestui articol, dar se pot lua în considerare dacă se socotește nimerit. Majoritatea însă a formațiilor și genurilor se plasează într-o zonă „neutrală”, nici satanistă, nici creștină,  în sensul explicit și asumat. Aici pare a se încadra și formația din tragicul eveniment de la Colectiv, Goodbye to Gravity(16).  Am ales însă cele două extreme în scop pedagogic, pentru ajutor la lămurirea aspectelor controversate.
 
În încheiere reținem următoarele: cele de mai sus constituie repere și informații, fără a conține judecăți de valoare muzicale, morale sau duhovnicești. Lăsăm acestea la conștiința și inima fiecăruia din adresanții articolului, ne referim în special la adulți români botezați ortodox, care trebuie să-și exerseze și exercite discernământul și pe cont propriu, încercând, greșind, revenind. Desigur acestea cu îndrumare și rugăciune, în cadru bisericesc. Ne aflăm - cel puțin în acest moment - încă pe tărâmul liber al părerilor/opiniilor, nu există un consens unitar unanim, și ne putem întâlni cu reacții diverse de la diabolizare deplină a fenomenului, până la considerarea lui ca inofensiv, dacă nu chiar benefic și indispensabil tineretului.

Exemplele desigur nu epuizează domeniul, se pot găsi o sumedenie de materiale, atât literare, cât - mai ales - videoclipuri, audio, etc., există suficiente accesorii, calculatoare, proiectoare etc. ce pot fi folosite cu succes în ilustrarea dorită.
Totuși, în calitatea de preot se pot da următoarele îndrumări generale: până la ajunge la „cercarea/deosebirea” duhurilor, lucru ce necesită un anumit nivel de trăire duhovnicească mult peste medie, putem încerca să discernem și să apreciem:

-etosul(17)  acelor formații și interpreți; diferența dintre etosul local și cel al străinilor.
-intenția lor, în special cea asumată deschis, cea interioară este cu mult mai greu de sesizat.
-efectul lor asupra ascultătorilor. Desigur, că, pentru pedagogii creștini, efectul suprem este apropierea sau depărtarea de Dumnezeu (credință, biserică, etc.), dar pot fi urmărite și cele mai „lumești”: moralitatea, echilibrul psihic, cultivarea culturală, etc. Sunt fenomene dăunătoare, ziditoare, în ce măsură, sau nici una nici alta?

Aceste recomandări se adresează adulților, întrucât celor sub 20 de ani nu li se poate - cu excepțiile de rigoare ce confirmă regula(18) - cere să discearnă aceste lucruri pe cont propriu și fără o orientare mai clară și mai precisă din partea adulților responsabili cu educația/formarea lor. Știm că momentul de față este încă unul cu o încărcătură emoțională intensă, s-a turnat mult „gaz pe foc”, și trebuie procedat cu mult tact și dragoste. Dar să nu uităm că printre faptele milosteniei sufletești primele sunt acestea:

-a îndrepta pe cel greșit;
-a învăța pe cel neștiutor

…iar sufletul e cu mult mai presus de trup…

Autor: pr. Dan Bădulescu: Absolvent Conservator secția Pedagogie, muzicologie, dirijat coral, lucrarea de licență: „Muzica și publicul ”.
Instrumentist și compozitor pop-rock, membru al formațiilor românești Sfinx, Roșu și Negru, Iris.
Absolvent Teologie pastorală, lucrarea de licență: „Muzica pentru un tineret dezorientat religios”. În prezent preot, doctor în teologie, specialitatea „Îndrumări misionare”.

Referințe:
 

[2]https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=Satanic+rock

[3] https://www.youtube.com/watch?v=9aU0si_ernM&list=PL4ypuAMic-Gi6aDFkJ1eAdsNTaWvruhbI

[4] https://www.youtube.com/watch?v=cBojbjoMttI

[5] https://www.youtube.com/watch?v=l482T0yNkeo

[6] https://www.youtube.com/watch?v=K8Ygcd2wN38; https://www.youtube.com/watch?v=46GhUrtrklM; etc.
[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/Christian_rock

 

[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Jesus_Christ_Superstar în engleză (ca de obicei, mai amplu…)  https://en.wikipedia.org/wiki/Jesus_Christ_Superstar; https://www.youtube.com/watch?v=IvVr2uks0C8&list=RDIvVr2uks0C8

[9]https://www.youtube.com/watch?v=qwF4D8aqPUo

 

 


[10]https://ro.wikipedia.org/wiki/Christian_metal dar mai pe larg https://en.wikipedia.org/wiki/Christian_metal

[11]https://www.youtube.com/watch?v=xnmv2B7CPXg; despre ei:  http://hirr.hartsem.edu/sociology/liederman.html

[13] https://www.youtube.com/watch?v=HDK0-hB8y64


[14] https://en.wikipedia.org/wiki/Mizar_(band)


[15] https://www.youtube.com/watch?v=D2L1zCWop94

[16] https://www.youtube.com/watch?v=mtDHvKJYzhU

[17] În sensul de ÉTOS s. n. 1. caracterul unui fenomen fizic, moral, social și artistic, privit în unitatea dintre intern și extern, dintre etic și estetic.