Am primit la redacție un nou comentariu al profesorului Alexandru Faur cu privire la unele aspecte legate de capacitățile dlui Vasile Bănescu cât și despre importanța Mitropoliei Tomisului. Îl publicăm ca atare cu mențiunea că stăm la dispoziția actualului purtător de cuvânt al Patriarhiei pentru a-l găzdui cu un răspuns, dacă dorește, în spațiul rubricii Polemici Cordiale ActiveNews. (Nota Redacției) 

Citiți prima parte, aici: De ce purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, este un analfabet nefuncțional. POLEMICI CORDIALE

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit, în octombrie 2020, un dar minunat din partea Înaltpreasfinției Sale Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Era vorba de papirusul Crezului de la Niceea (sec. VI) și de Discul lui Paternus (anul 520), imagini superbe frumos înrămate.

În darul oferit Preafericitului Daniel se aflau și zece cărți cu manuscrise în facsimil color din colecția Mitropolia Tomisului. Iată titlurile volumelor:

1. Sfântul Andrei, Apostolul popoarelor de la Marea Neagră ;

2. Evangelicus, Episcopul Tomisului (303-304), Hypolitus Romanus;

3. Theotimus I, Mitropolitul Tomisului (390-407);

4. Theotimus I, Primul Mitropolit al Tomisului (392-402);

5. Joannes Tomitanus, Episcopul Tomisului (445-448);6. Theotimus II, Mitropolitul Tomisului (458);

7. Petrus, Episcopul Tomisului (496);

8. Paternus, Mitropolitul Tomisului (498-520)

9. Anicetus, Mitropolitul Tomisului (sec. X-XI), Vasile, Mitropolitul Tomisului (sec. XI)

10. Mitropoliții Vicinei

După cum se observă, cărțile cuprind documente de o valoare excepțională privitoare la Sfântul Andrei, Evangelicus, Episcop al Tomisului, Theotimus I, Mitropolit al Tomisului, Ioan Tomitanul, episcop, Theotimus II, mitropolit, Petrus, episcop, Paternus, mitropolit. De asemenea, două imagini cu sigiliile mitropoliților Anicetus și Vasile. Un volum este dedicat mitropoliților Vicinei (între ei, Iachint de Vicina - cel care va deveni în 1359 primul mitropolit al Țării Românești).

Iată scrisoarea Preafericitului Daniel către IPS Teodosie:

Vasile Bănescu, incultul pourtător de cuvânt al Patriarhiei Române, s-a grăbit să dea „un răspuns personal" ideii de a reactiva Mitropolia Tomisului. Iată ce debitează acest obraznic neșcolit:

„În probleme cu adevărat importante de istorie/ istoriografie românească, inclusiv paleocreștină, singura instituție îndrituită să se pronunțe cu reală autoritate este Academia Română, nu pseudo-academii ce abuzează de venerabila rezonanță platonică a termenului, improvizate pentru a evidenția cu emfază și festivism „importanța unui anume punct pe harta lumii”. Orice documente menite să pună în lumină elemente „noi” din istoria unui spațiu geografic sau religios-cultural românesc ar trebui să fie așadar orientate de onestitatea științifică și intelectuală spre cercetarea și validarea autenticilor specialiști în domeniu din cel mai înalt for cultural al țării (Academia Română), nu prezentate local, hilar, exaltat și ditirambic ca fiind epocal revelatoare pentru „cunoașterea” unor lucruri deja bine cunoscute, sau pentru lansarea  unor incontrolabile și dezarticulate speculații. Nimeni, cu atât mai puțin specialiștii în istoria creștinismului din Academia Română și din Biserica Ortodoxă Română, nu minimalizează patrimoniul arheologic paleocreștin și martirologic ortodox din Dobrogea. Dimpotrivă. Vechimea unor rădăcini nu trebuie să devină însă obiectul unei idolatrii sau pretextul unei restaurații a lucrurilor cristalizate calm în istoria și organizarea administrativă a Bisericii, ci rădăcina unei responsabilități morale la înălțimea căreia ar trebui să tindem a ne ridica toți cei ce se întâmplă să perorăm despre un strălucit trecut, la meritele căruia nu am contribuit personal cu nimic. Pentru Patriarhia Română, care s-a exprimat inclusiv prin Cancelaria „Sfântului Sinod”, forul decizional cel mai înalt al BOR, problema (re)înființării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă, iar mereu posibilele reacții inadecvate pe această defunctă temă nu vor mai beneficia de niciun comentariu oficial, perceput greșit ca înaltă atenție de persoane ahtiate de ea”.

Vasile Bănescu crede că Academia Română ar avea o „reală autoritate spre a se exprima pe chestiuni importante de istorie/istoriografie românească". Să se exprime Academia Română de ce nu știe limba cumană și crede că Basarab este de origine cumană !

De ce nu știe Academia Română că episcopul de la 1003, de la Alba Iulia, nu se numește Gyula.

De ce în Istoria Românieiacademicienii au plagiat capitolele despre Goți, Huni și despre Politica externă a lui Ștefan cel Mare ?

Un fost vice-președinte al Academiei Române a plagiat 290 de pagini într-o carte privitoare la Cronologia României. 290 din 350!

Bănescu mai vorbește de pseudo-academii în raport cu Academia Română. Trebuie să știe că atât Academia Română și Academia Tomitana sunt fundații. Cu acte legale, la fel de valabile. Juridic sunt egale.

De când sunt „autentici specialiști" și de când este Academia Română „cel mai înalt for cultural al țării"? Ar trebui, poate, să fie, dar nu este! Nu cumva plagiatorii ei ar trebui demiși din Academia Română? A publica în facsimil color manuscrise din Vatican, Paris, Oxford, Berlin etc. pentru sfertodoctul Vasile Bănescu înseamnă a fi „local, hilar, exaltat și ditirambic". Vasile mai crede că lucrurile sunt deja „bine cunoscute". Din câte am înțeles din conferința profesorului Constantin Barbu, cel mai erudit editor de astăzi din România, Palimpsestul de la Torino din Ioan Cassian s-a publicat pentru prima dată de către Academia Tomitană. De unde să-l fi știut Vasile Bănescu dacă nu-l văzuse nimeni în facsimil color vreodată? Nu mai amintim cititorului că această caricatură a Patriarhiei n-a publicat nici o carte fiindcă n-a scris nici o carte. Preafericitul Daniel trebuie să-și fi dat seama că acest personaj obraznic, închipuit și ridicol strică rău de tot imaginea Bisericii Ortodoxe Române. Dar nu-i treaba noastră, e treaba Patriarhului.

Și nu înțelegem deloc de ce cheamă Vasile în ajutor specialiștii Academiei Române, când acești mari specialiști au publicat 2-3 volume la centenarul din 2018 al României Mari. În timp ce Academia Tomitană a publicat Monumenta Romaniae Historica, în 100 de volume.

A nu reactiva Mitropolia Tomisului este o rătăcire gravă a Patriarhiei Române, iar a spune că problema „(re)înființării Mitropoliei Tomisului este una definitiv închisă" nu este decât o criză trecătoare de analfabet care nu are nici o atingere cu sfințenia.

Alexandru Faur