ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ateneul este instituția prin care elitele Țării românești au înțeles să se apropie de popor, ridicându-l prin cultură. Elitele au creat conceptul, apoi clădirea, în care poporul care nu se mulțumea să trăiască de azi pe mâine și în ignoranță, venea să ia lumină pentru a-și descoperi puterile.

Acum poporul român, deși încă are un Ateneu foarte frumos, accesul la cultura luminătoare este mai slab ca niciodată. Mare parte din mesajul cultural este confiscat, mistificat, falsificat, și cel care există, oricât de puternic i-ar fi mesajul, este încorsetat de asurzitoarea cenzură a paginilor de socializare și a mass-mediei. În școală, mesajul organic, pentru viață, libertate, dreptate, demnitate este absent, tinerele generații fiind decuplate nu doar de dimensiunea națională, dar și de cea umană, ca atare.

Până când se va găsi acel everghet (donator generos cu conștiința misiunii culturale a neamului său), care să reanime mișcarea unui ateneu național, vom încerca noi să punem la dispoziția publicului elemente esențiale ale culturii române și universale. Pentru că da, România este una dintre puținele societăți cu o cultură majoră – aptă să se gândească pe sine pe oglinda culturii universale.  Iar un popor se ține în primul rând cu cultură, și mai apoi cu toate celelalte. Pentru în cultură avem înscris codul comportamentului omenesc și demnitatea noastră ca neam.

La acest demers invităm pe toți intelectualii care înțeleg acest rost al culturii.

Vom începe cu Mihai Eminescu, [„CEEA CE-MI ROADE INIMA..."], ms. 2276

„Pînă cînd comedia aceasta? Pînă cînd panglicăria de principii, pînă cînd schimbările la față de pe-o zi pe alta? Sîntem copii noi, pe cari un regisor străin ne pune să ne batjocorim între noi, să ne sfîșiem pentru credințe și, la arătarea 194 r unei prăzi, care-i punga noastră, căci e a țării, să ne scuipăm*** || și conservatorul să fraternizeze numaidecît cu radicalul, radicalul să devină conservator? Sîntem comedianți cari ne batem de florile mărului pentru3 petrecerea și4 cîștigul străinilor ce trăiesc aci? Sîntem păpuși, îmbrăcate cînd roșu cînd alb, cari5azi pun o etichetă, mîne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie satisfăcute? Sîntem bărbați noi sau niște fameni, niște eunuci caraghioși ai marelui Mogul? Ce sîntem, comedianți, saltimbanci de uliță să ne schimbăm opiniile ca cămeșile și partidul ca cizmele? Ceea ce-i e permis d-lui de Bismarck, de-a se juca cu partidele, în urma gloriei sale politice, e permis piticului d. Brătianu, ale cărui zile se numără pe insuccese și ale cărui succese sînt forme 195r goale și mofturi? ||De cîte ori partidele s-au unit, nu s-au unit decît spre a face un mare rău nației6.

S-au unit la 66 ca să răstoarne pe Cuza Vodă. Dacă nu l-ar fi răsturnat, niciodată unirea Ardealului cu Ungaria nu se făcea.

S-au unit spre a aduce un Domn străin, pentru că amînduror le convenea un Domn fără inițiativă și necunoscător de țară, sub care amîndoi să-și poată face fără control manevrele. S-au unit pentru a vota concesii Strousberg. S-au unit pentru a ceda Basarabia. S-au unit pentru ... În toate dezastrele naționale se vor uni acei pretinși reprezentanți ai României, acei Giani, Cariagdi, 196 r Carada .... [Să] vază [cineva] mortalitatea populației noastre  autohtone și se va convinge că suntem jertfa unei colosale mistificații , că sub formele înnoitoare * ale statului [modern] ni se escamotează, zi cu zi, pământul , averea, viața copiilor noștri 7 , naționalitatea. ... Pentru a ajunge la guvern, conservator sau liberal fii, trebuie să faci cu ochiul unei puteri* străine, că-i vei susține interesele. ...
Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite o crimă, îi putrezesc oasele în temniță.”

Eminescu, Opere XII, Editura Academiei, 1985,  pp.460-461, [„CEEA CE-MI ROADE INIMA..."], ms. 227 - disponibil și la Mihai-Eminescu.ro

Prof. Univ. Dr. Radu Baltasiu este sociolog și Directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române