ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Nu există diferențe între valorile psihoculturale majore ale zonelor țării, susține psihologul Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

David este autorul volumului „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală". O cercetare derulată între anii 2005 și 2015.

„Eu m-am uitat în analizele pe care le-am făcut în 2015 la valorile psihoculturale fundamentale. M-am uitat la nivelul de încredere interpersonală, cum este văzută munca, la partea asta de organizare comunitară, la partea legată de voluntariat, la partea legată de cooperare. Deci la dimensiunile psihoculturale care dau arhitectura unei zone. Și prin prisma acestor valori psihoculturale majore nu există diferențe importante între vechile provincii istorice ale României și nici măcar între noile redesenări în cele opt arii de dezvoltare regională. Și acolo am făcut analize și pe trăsături de personalitate, și pe nivelul de inteligență, deci practic nu sunt diferențe majore. Există o moștenire diferită, dar dacă te uiți la date poți spune cu curaj că românismul, arhitectura românismului bate și ardelenismul definit larg și muntenismul definit larg și moldovenismul", a declarat psihologul, conform României Libere.

Profesorul David a spus că mutarea populațiilor între diferitele zone ale țării a dus la o omogenizare a populației.

„La un eveniment pe care l-am avut la București, când aveam o prezentare despre psihologia românilor, după ce am spus această concluzie, a venit la mine un prieten mai în vârstă și mi-a spus – Daniel, cum poți să spui că nu sunt diferențe fundamentale între ardeleni și bucureșteni? Eu sunt ardelean, de 30 de ani locuiesc în București, încă nu am reușit să mă integrez în cultura de aici. Și i-am spus – domnule profesor, dumneavoastră dacă ați fost analizat în diverse studii, dumneavoastră fiind din Ardeal, ați fost socotit din București în eșantion. Deci ideea este asta: atâția ardeleni în ultimii 20, 30, 50 de ani sau poate de-a lungul istoriei, în ultimii 100 de ani, atâția ardeleni s-au mutat și au mers spre sudul țării, atâția moldoveni au venit spre Ardeal și spre Banat, încât a mai insista pe diferențe între provincii este foarte greu, cel puțin pe dimensiunile psihoculturale majore. Eu acum dacă aș fi într-un studiu și aș fi testat aș fi socotit în eșantionul Clujului. Dar eu ca tradiție și cultură vin din zona Satu Mare, unde sunt totuși unele nuanțe, unele diferențe. Mutarea populației dintr-o zonă în alta a produs o oarecare omogenizare"”, a mai declarat Daniel David.

Psihologul a spus că unii intelectuali au un discurs în care prezintă felul în care ar dori ei să arate zonele din care provin, nu neapărat realitatea.

„Noi trebuie să facem o distincție: cum suntem prin prisma unor atribute psihoculturale, cum ne credem prin prisma acelor atribute și cum am vrea să fim. Problema este că de foarte multe ori teoretizările despre psihologia românilor au fost făcute de oameni care nu erau psihologi, din diverse motive. Psihologia a fost desființată în perioada comunistă, psihologii nu au ocupat poziții de influență culturală foarte puternice în România. Și de obicei au curajul să se pronunțe despre cum sunt sau despre cum ar trebui să fie românii oameni care au ajuns la o anumită notorietate în țară și atunci încep să aibă păreri despre români. Cum sunt, cum ar trebui să fie. Însă adesea mulți dintre ei au făcut confuzii între cum suntem, cum ne credem și cum am vrea să fim. În psihologie, noi separăm aceste niveluri. Și atunci da, există o mulțime de intelectuali și din zona Ardealului, și din zona Banatului, și din zona Partium- Sătmar, Maramureș, din Moldova, din Oltenia, care vorbesc despre particularitățile acelor zone. Și le accentuează. Din punctul meu de vedere, acele discursuri sunt bune, dar ele nu arată cum sunt acele zone, ci cum cred ei că sunt sau cum ar vrea să fie", a mai spus David.