ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe 29 octombrie, la Bacău, se năștea Oscar Rohrlich, mai cunoscut sub numele de Radu Cosașu.

Fiul lui Isac și Melania, Radu Cosașu a absolvit Liceul la București, apoi a urmat un an de studii la Facultatea de Litere și apoi  Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” (1952-1953).

Cariera și-a început-o ca reporter la Revista elevilor (1948 - 1949), apoi redactor la Scânteia Tineretului. De la această publicație a fost concediat în 1956, susține pagina de wikipedia care îi este dedicată.

A fondat, împreună cu Andrei Pleșu, Tita Chiperi și Zigu Ornea, revista "Dilema", (Dilema Veche). A colaborat cu numeroase alte publicații.

Pe vremea când lucra la Scânteia Tineretului, Radu Cosașu a scris niște articole grețoase de susținere a regimului instalat de URSS la București.

Iată ce spunea Radu Cosașu despre colectivizare, proces care s-a făcut cu forța și împotriva căruia s-au înregistrat proteste masive, înăbușite în sânge de regimul comunist. Reamintim că toate acestea se întâmplau în anii '50, anii în care teroarea comunistă s-a dezlănțuit cel mai mult, în care zeci de mii de oameni erau arestați pe motive politice sau pentru că refuzau comunizarea țării. Î

" Rezoluţia Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 5 martie 1949 a ajutat ţărănimea muncitoare să înţeleagă mai clar, să vadă calea pe care trebuie să o urmeze, a ajutat-o să pornească cu hotărâre pe drumul socialismului. (...) ţărănimea muncitoare s-a convins că viaţa ţăranilor sovietici este o viaţă fericită (...) şi că sub îndrumarea Partidului Comunist (bolşevic) al URSS îşi construiesc pentru ei şi copiii lor un trai lipsit de griji. (...) Conducerii economice şi politice actuale, dobândite prin lupta clasei muncitoare condusă de Partid, în alianţă cu ţărănimea muncitoare au permis ca acum să se poartă înfăptui primele Gospodării Agricole Colective (...) însumând cu hotărâre îndrumările date de partid, convinşi că numai astfel, ei pot să păşească spre o viaţă mai bună; ţăranii săraci şi mijlocaşi îşi afirmă voinţa lor liberă şi neclintită de a contribui la înfăptuirile socialsimului în ţara noastră" (Radu Cosaşu, „Au luat fiinţă primele Gospodării Agricole Colective", „Scânteia Tineretului", seria a II-a, anul I, nr. 97, pp. 1-2).

Radu Cosașu despre Lenin și Stalin

...) Planul a căutat să îmbine strâns munca de ridicare profesională cu ridicarea nivelului politic. La începutul activităţii, trei din membrii grupei aveau nivelul politic foarte scăzut. Grupa a pornit şi aici la lucru. Primele cărţi studiate, iată-le: Lenin, «Sarcinile Uniunii Tineretului» şi Stalin, «Despre materialismul dialectic şi istoric». (...) pentru studenţii noştrii învăţământul marxist-leninist este de nedespărţit de specialitatea lor ca de altfel de orice specializare" (Radu Cosaşu, „Planul de muncă este călăuza sigură a activităţii grupei de învăţământ", „Scânteia Tineretului", seria a II-a, anul I, nr. 45, 27 mai 1949, p. 3).

Despre "chiaburi"

„(...) Mobilizaţi de utemişti(membri ai UTM -n.r.) tinerii din comuna Fulga-Prahova au stins un incendiu pus de mâna criminală a unui chiabur. (...) şi în vreme ce tâlharii ca duşmani de clasă din banda subversivă teroristă lovesc cu ură înverşunată în patria noastră dragă, în inima tinerilor din Fulga s-a aprins mai fierbinte dragostea pentru avutul ţării; (...) în inima lor, flacăra de nestins a patriotismului arde tot mai învăpăiat, tot mai învăpăiat!" (Radu Cosaşu, „Tineri ca voi ne trebuie", „Scânteia Tineretului", seria a II-a, anul I, nr. 70, 29 iunie 1949, pp. 1-3).

„(...) Inima lui Voicu bătea cu putere, gata să-i iasă din piept: i-a venit de hac bogătanului. (...) şi ura, ura nepotolită pentru exploatatori, clocoteşte mai aprig în sufletul lui. Ea îi întăreşte puterile, îi reface mai ageră privirea de vultur" (Radu Cosaşu, „Se întăreşte spiritul de vigilenţă al utemiştilor", „Scânteia Tineretului", seria a II-a, anul I, nr. 72, 28 iunie 1949, p. 5).