Scriitorul Cassian Maria Spiridon, președinte al filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România și director al „Convorbirilor Literare”, a luat parte recent anul acesta la o emisiune de neuitat, realizată de Daniela Zeca Buzura la TVR, numai bună de revăzut într-o zi de duminică. Cassian Maria Spiridon a participat și la debutul revoluției din 1989 prin evenimentele din 14 decembrie de la Iași, despre care vorbește și în cadrul interviului de la „Mic dejun cu un campion”

„Trăim vremuri deloc fericite, în care se citește din ce în ce mai puțin, ne luăm la trântă cu inteligența artificială, am devenit violenți și contradictorii, comunicăm prin SMS și alte medii; de fapt, corectitudinea politică a inventat o nouă limbă de lemn, instituționalizată și lipsită de conținut, uităm de noi, ne depărtăm din ce în ce mai mult de divinitatea ființei, trăim în corp, nu în spirit și, toate acestea nu pot rămâne doar subiecte pasagere. Merită toată atenția și invitatul nostru chiar asta face. Cu îndărătnicie. De 30 de ani. Este cel mai longeviv director al „Convorbirilor Literare” și singurul ales în această funcție de atâtea decenii.”, scrie Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Mic dejun cu un campion”, în preambulul materialului prezentat de TVR, din care mai redăm în continuare, înainte de emisiunea video:

„S-au găsit în arhivele Securității documentele de atunci (din 1989 - n.n.) ce atestă acțiunile de la Iași, care începuseră deja în 14 decembrie, manifestele – a căror matriță în tipar înalt, înnegrită de cerneală, o putem vedea astăzi grație invitatului nostru care a adus-o în platou ca pe o relicvă scumpă, alături de volumele ale căror coperte sunt tipărite cu îndemnul subversiv de a ieși în stradă în acele momente tensionate.

A fost arestat și anchetat, la fel ca mulți alți participanți. „Aveam numărul 38. Eram doar un număr. După ce a început și la Timișoara și a fugit Ceaușescu, am fost eliberați!’’, își aduce aminte ca azi. Așadar, primii arestați din istoria Revoluției Române au fost cei de la Iași, nu de la Timișoara. Ne-am asumat. Nu ne-am ascuns!”

Sunt fapte și evenimente mai puțin cunoscute, la care Cassian Maria Spiridon a fost părtaș direct și ale cărui amintiri au fost cu mare atenție așternute în paginile mai multor volume, pentru ca memoria să nu se șteargă, să rămână o dovadă palpabilă pentru generațiile viitoare care se vor fi depărtat suficient de mult de istoria trăită pe viu, încât să piardă din vedere democrația plătită din belșug cu sânge, o libertate pe care n-o bănuiam cu mai bine de 34 de ani în urmă și pentru care mulți compatrioți (cei mai numeroși, anonimi) și-au riscat viața la propriu.

„Cred că nu se accepta ideea că românii se pot organiza și că pot lupta’’ – își amintește Cassian Maria Spiridon. Erau zilele tinereții, avântului, curajului nebunesc și mai ales ale speranțelor ce dădeau o forță nebănuită, consemnate acum, la vârsta maturității analitice, obiective și experimentate cu condeiul incisiv al unui scriitor care știe să filtreze și să prezinte cu luciditate și fără fals patriotism minutele, orele, zilele fierbinți de atunci, cu nesiguranța și cu certitudinile acelui decembrie astral al României.

Cassian Maria Spiridon a ales. A ales să fie un om onest, discret, eficient, dedicat vocației sale de intelectual. Anul viitor se împlinesc 30 de ani de când a fost desemnat în unanimitate ca director al revistei „Convorbiri literare” de la Iași, o publicație de renume care poate intimida prin notorietate, la care au publicat cei mai importanți scriitori și critici literari din istoria României. Tocmai de aceea, asumarea acestui rol nu l-a speriat pe Cassian Maria Spiridon, ci, dimpotrivă, i-a insuflat nu doar un cult al responsabilității, ci și pe cel al continuității.

„Deasupra noastră nu sunt decât Dumnezeu și poporul român”, spunea Petre Țuțea, eliberat și el din închisoare după 1990. L-a cunoscut când avea 60 de ani, iar el era un tinerel la vreo 20 de primăveri. L-a admirat de la prima întâlnire și i-a dedicat un volum care se citește pe nerăsuflate. La fel și cel despre Nichita. Sau cel despre Eminescu: „Publicistica lui este de o actualitate frapantă. Suntem ca acum 150 de ani. O societate neașezată și lipsită de ierarhia meritului. Și atunci, și acum”.

Editorialele din revista „Convorbiri literare”, strânse sub titlul „Atitudini”, îl ancorează într-o realitate de multe ori incomodă, dar care merită disecată, interogată, clarificată.

„Volumele de poezie scrise de Cassian Maria Spiridon sunt traduse în peste 20 de limbi. Este invitat la festivaluri și simpozioane în întreaga lume. De exemplu, în 2018, la a doua călătorie în China, a avut surpriza să-i întâlnească, la Universitatea din Beijing, la catedra de Limba și literatura română, pe cei 50 de studenți chinezi care învățau cu succes și traduceau din Eminescu și din alți scriitori și poeți români. A fost prilejul cu care la Festivalului de Poezie Li Bai – Du Fu de la Tianshui i s-a acordat Premiul Internațional de Poezie.

În cariera sa a primit peste 25 de premii, diplome, distincții și brevete relevante printre care amintim doar trei: Premiul „Mihai Eminescu”, acordat de Academia Română, două premii ale Uniunii Scriitorilor pentru Eseu și Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofițer, acordat în 2004 de președinția României.

„Literatura este mereu în criză. Ăsta este farmecul ei. Și, pentru că este în criză, produce mereu. Niciun talent nu se pierde. Creația nu poate fi blocată și nici înlocuită, așa că am încrederea că nu poate exista o mai mare încântare decât să citești o poezie bună. Cei care sunt refactari nici nu știu ce pierd!’’, afirmă cel care doar din parcurgerea selectivă a unei liste cu mult mai lungi numără peste 70 de titluri de volume publicate.”, conchide Ileana Ploscaru Panait.

Cassian Maria Spiridon, directorul Revistei Convorbiri literare, este autorul câtorva zeci de volume de poezie și eseistică. Din cărțile de poeme amintim câteva: Zodia nopții; Arta nostalgiei; Clipa zboară cu un zâmbet ironic; Dintr-o haltă părăsită; Nimic nu tulbură ca viața; Poeme în balans.

Din cărțile de eseuri, redăm câteva titluri: Eminescu, azi; Petre Țuțea între filosofie și teologie; Cezar Ivănescu, un oaspete al Nirvanei; Marea înfățișare a lui Mihai Ursachi; Un scriitor livresc, Mihail Sadoveanu; Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu; Fericirile monahului Nicolae de la Rohia; Eminescu, ziarist politic.

VIDEO TVR: