ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Descoperire surprinzătoare la Iași, la restaurarea statuii ecvestre a domnitorului Ștefan cel Mare. Un document din 1882, păstrat într-o sticlă transparentă, a fost găsit în interiorul acesteia. Mesajul îi menționează pe cei care au realizat monumentul și are semnăturile personalităților vremii. Și anunță că sub soclu a fost îngropat un alt document, transmite TVR.

Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare a fost realizată de sculptorul francez Emanuel Fremiet. Ansamblul cal și călăreț este alcătuit din aproape 20 de părți componente, fixate între ele prin șuruburi. Pentru a evalua starea lor, restauratorul a introdus o cameră video în interiorul operei din bronz. Așa au surprins primele imagini cu sticla pe jumătate îngropată în nisipul de turnătorie.

Când au început lucrările de restaurare, a fost scos la lumină și documentul vechi de 144 de ani.

„Acest monument s-a ridicat în luna octombrie anul 1882 după Crist, sub domnia Majestății Sale Carol I, regele României și a Majestății Sale Regina Elisabeta, de către Națiunea Română, în memoria celui mai glorios domn al Moldovei, Ștefan cel Mare”. FOTO:

Așa începe scrisoarea semnată de Albert Seraia, la acea vreme conductorul dirigent al reconstruirii Palatului Administrativ din Iași.

Documentul îi menționează pe cei care au contribuit la ridicarea statuii, dar și că o altă scrisoare se afla în piedestalul de marmură al monumentului. Sunt însă șanse mici ca aceasta să fie scoasă la lumină acum.

Documentul găsit în sticlă urmează să fie expus.

Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, inaugurată în 5 iunie 1883, trece pentru prima dată prin lucrări de restaurare după ce se înclinase și se tasase vizibil. 

Redăm în continuare o relatare a vremii despre inaugurarea statuii, când Eminescu a recitat pentru prima oară Doina;

"La 5 iunie 1883, se facu in Iasi cu mare pompa inaugurarea statuei lui Stefan cel Mare. Suveranul, toate autoritatile statului, corpurile legiuitoare si un public foarte numeros se adunara in Iasi din toate partile tarii si chiar din provinciile romane ale imperiilor invecinate. Profitand de imprejurare ca un mare numar de membri vechi ai societatii literare printre care si Eminescu, se gaseau cu acea ocaziune in Iasi, "Junimea” tinu o mare intrunire. In acea sara Eminescu ne ceti cunoscuta sa Doina populara scrisa cu ocaziunea serbarii si care incepe cu cuvintele:

De la Nistru pan’ la Tisa
Tot Romanul plansu-mi-s’a
Ca nu mai poate strabate
De atata strainatate.

Efectul acestor versuri pesimiste care contrastau asa de mult cu celelalte ode ce se compusese cu ocasiunea acelei stralucite serbari, fu adanc indiscriptibil. In contra obiceiului "Junimii” careia nu-i placea sa-si manifeste entusiasmul pentru intaia data de doua zeci de ani de cand exista societatea un tunet de aplausuri isbucni la sfarsitul cetirii si mai multi dintre numerosii membri presenti imbratisara pe poet.

Aceasta cetire a fost cea din urma a lui Eminescu. (…)”

Iacob Negruzzi, membru al Academiei Romane.

("Eminescu – Album artistic literar comemorativ”, Iași, 1914, apărut la 25 de ani de la moartea lui Eminescu, sub coordonarea lui Octav Minar – via Basarabia.Bucovina.Info)