Pe 28 iunie se împlinesc 142 de ani de la moartea Mitropolitului Andrei Şaguna, canonizat de Biserica Ortodoxă în octombrie 2011. A fost unul dintre cei importanți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în sec. al XIX-lea, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania și și-a lăsat întreaga avere Arhiepiscopiei Sibiului, în „scopuri bisericeşti, şcolare şi filantropice”.

Andrei Şaguna este mitropolitul care a reuşit să împlinească gândurile românilor dornici de libertate religioasă şi naţională. Pentru Biserica Ortodoxă din Ardeal, care suferea, de mai bine de 100 de ani, din cauza uniaţiei, figura marelui ierarh transilvănean a fost una providenţială. 
 
Anastasie Șaguna s-a născut la 20 decembrie 1808, în localitatea Miscolt, în nord-estul Ungariei, din negustorii aromâni. După ce a terminat Școala greco-valahă din localitatea natală, a urmat studii de Drept și Filosofie, la Budapesta. Apoi, cursurile de Teologie Ortodoxă, în orașul Vârșeț.

La insistența arhiepiscopului romano-catolic Stefan Ficher, tatăl viitorului mitropolit, a trecut la catolicism împreună cu toata familia. Pentru că legea permitea, toți cei trei copii ai familiei Șaguna au revenit apoi la credința ortodoxă.

În 1832, Anastasie Șaguna s-a așezat la Mănăstirea sârbească Hopovo, iar la octombrie 1833, este tuns în monahism, la Mitropolia din Carlovit, primind numele Andrei. Vreme de 13 ani, a slujit în Biserica Ortodoxă  a Serbiei și a fost hirotesit protosinghel și arhimandrit, în semn de recunoștința pentru vrednica lui slujire în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În 1842, ieromonahul Andrei Șaguna a fost numit profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Vârșeț, iar apoi egumen, la mănăstirile ortodoxe sârbești Iazac, Besenovo, Hopovo si Kovil.

In 1846, după moartea episcopului Vasile Moga, primul episcop român din Sibiu, arhimandritul Andrei Șaguna este numit vicar-general al Episcopiei din Sibiu. Din  acel moment a început să se implice cu toată puterea în mișcarea revoluționară a românilor transilvăneni, fiind co-președinte al Adunării Naționale de la Blaj, din 3/15 - 5/17 mai 1848. După ce a formulat un document cu 16 revendicări politico-naționale, Adunearea de la Blaj l-a ales pe episcop ca delegat de seamă, în fruntea unei comisii, spre a duce tratative cu împăratul, la Viena.

Mitropolia din Sibiu fusese desființată în 1701. Datorită noului ierarh din Sibiu, la 24 decembrie 1864, Episcopia din Sibiu este ridicată pentru a doua oară la rangul de Mitropolie, având autonomie proprie, desprinzându-se de Mitropolia ortodoxă sârbă din Carlovit.

În 1864, episcopul Andrei Șaguna este numit mitropolit al Ardealului. În acea vreme, slujbele arhierești erau săvârșite în Biserica Greacă din Sibiu, aflata atunci pe locul actualei catedrale. Chiar dacă nu a reușit sa ridice o catedrală în Sibiu, Andrei Șaguna a izbutit să cumpere actuala Reședință Mitropolitată și câteva clădiri din centrul orașului.

La data de 28 iunie 1873, Mitropolitul Andrei Șaguna a trecut la Domnul, fiind îngropat lângă Biserica Sfânta Treime, din comuna Rășinari, județul Sibiu, așa cum lăase scris in testament. 
 
La scurt timp de la trecerea la cele veșnice a mitropolitului, în jurul său a luat naștere un adevărat cult popular. În multe case creștinești din Ardeal, chipul Mitropolitului Șaguna era așezat lângă icoane, fiind considerat cel care a contribuit decisiv la renasterea vietii naționale, politice, culturale și spirituale a românilor transilvăneni.