ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Platon Chirnoagă s-a născut 24 octombrie 1894, în localitatea Poduri, Bacău. Familia Chirnoagă – Gheorghe învățător și Olimpia casnică – a fost binecuvântată cu 8 copii. Platon urmează liceul în Iași, apoi Școala militară de artilerie și geniu (1913-1915). 
 
În Primul Război Mondial este sublocotenent de artilerie în Regimentul 17 Obuziere. Ajunge cu frontul în Transilvania și Moldova (1916-1918), apoi în 1919 participă la operațiunile din Ungaria. După încheierea războiului urmează Școala de aplicație a artileriei și Școala Superioară de Război (1923-1925). În 1928 este cooptat în cadrul Marelui Stat Major. Va activa ca profesor (1938-1939) și comandant al Școlii de aplicație a artileriei (1939).
 
Al Doilea Război Mondial îl găsește în poziția de sub-șef al Statului Major al Armatei a III-a. Luptă în campania din Rusia, 1941-1944, ajunge cu frontul în Bucovina, nordul Basarabiei, Nistru, Transnistria, Sevastopol, Crimeea, Kuban și la Cotul Donului. În timpul războiului devine Comandant al Brigăzii 4 de Artilerie, din Diviziunea 4 de Infanterie, și, primește gradul de General.  

Imediat după 23 august 1944, primește comanda Diviziei a IV-a Infanterie. La 20 octombrie 1944, cea mai mare parte Diviziei va fi capturată de trupele germane, la Szolnok (Ungaria). Între prizonierii de război se numără și Generalul Chirnoagă. Acesta va fi purtat pe la diverse comandamente ale armatei germane. La fiecare interogatoriu luat de autorități, Generalul își afirmă aversiunea față de bolșevici și dorința de a lupta împotriva lor. În octombrie 1944 ajunge în lagărul de prizonieri Lückenwald, în apropiere de Berlin, lagăr rezervat ofițerilor români prizonieri. 
 
Generalul Chirnoagă decide să ceară nemților dreptul de a forma o divizie română, care să lupte împotriva sovieticilor. Dar statutul său era acelea de prizonier și nici nu știa cum să intre în legătură directă cu autoritățile germane.
 
Între timp comunismul se instaurase oficial în România. Imediat după 23 august 1944, Horia Sima, aflat la Viena, ia decizia alcătuirii unui guvern român în exil și a unei armate române care să lupte împotriva bolșevicilor. În urma mai multor discuții și întâlniri cu autoritățile germane, acestea hotărăsc să susțină decizia lui Horia Sima. Acesta mobilizează toți legionarii aflați în exil și alături de ei încearcă să capteze cât mai multe energii românești care ar putea ajuta la formarea Guvernului. Eforturile lui Horia Sima conincid cu sosirea Generalului Chirnoagă în prizonierat. 

La 1 noiembrie 1944, Generalul primește în lagăr vizita lui Vasile Iasinschi care îl pune la curent cu planul lui Horia Sima. Chirnoagă își dă acordul de colaborare de la această primă întâlnire, urmând să plece la Viena pentru o discuție directă cu Horia Sima de îndată ce autoritățile rezolvă ieșirea sa din lagăr. Câteva zile mai târziu cei doi stabileau la Viena structura viitoarei Armate Naționale. 
 
În data de 10 decembrie 1944, Horia Sima proclamă înființarea Guvernului Național Român de la Viena sub conducerea sa. Generalul Platon Chirnoagă este numit Ministru de Război în cadrul nou constituitului Guvern și Șef al Armatei Naționale de la Viena. Armata comandată de Chirnoagă se va constitui din prizonieri de război români, din legionarii aflați în exil, din elevi ofițeri și subofițeri aflați în școlile din Germania. Armata va lupta pe front împotriva bolșevicilor, dar se hotărăște ca aceasta să nu fie trimisă niciodată să lupte împotriva românilor. 

Chiar în ziua proclamării Guvernului se emite decretul de înființare a Armatei Naționale de la Viena. Instrucția unităților se face la centrul Döllersheim, așezat la 90 km nord-vest de Viena, sub atenta supraveghere a Generalului. La câteva zile după constituirea Guvernului Național Român, primul regiment organizat la Döllersheim, format din câteva sute de membri, a depus jurământul de credință. De la înființare și până în decembrie 1944 regimentul număra peste 8000 de luptători!

În lunile ianuarie și februarie 1945 s-a format al doilea Regiment al Armatei Naționale și s-a început organizarea celui de-al treilea. Pentru funcționarea corespunzătoare a Armatei se organizează școli militare speciale. Cea dintâi scoală specială s-a înființat la Breithenfurt, cea de-a doua la Korneuburg, ambele fiind în apropiere de Viena. 
 
Primul regiment (Döllersheim) plecă să lupte pe front pe 15 februarie 1945, în luptele de pe Oder, unde va rezista cu brio până la 8 mai 1945 când Germania capitulează. După acest act se destramă și Armata Națională. Generalul Chirnoagă se refugiază la Bad Gastein. În 25 septembrie 1945, o parte a corpului diplomatic al țărilor din Est a fost arestat și internat în lagărul pentru „criminali de război” de la Glasenbach, o localitate lângă Salzburg. Între cei arestați se află și Genealul Chirnoagă care va rămâne în acest lagăr până în aprilie 1947, când va fi eliberat. Arestarea a fost făcută la solicitarea Tribunalului Internațional de la Nürnberg care demarase procesele criminalilor de război. Eliberarea lui și a celorlalți s-a făcut după ce Comisia Instructorie de la Nürnberg a scos din cauză entitățile legate de Mișcarea Legionară: Guvernul Național și Armata Națională.
 
Generalul va locui inițial în Austria, apoi în Franța, în 1968 stabilindu-se definitiv în Germania, la Stuttgart. În perioada 1947-1974, Platon Chirnoagă se va evidenția ca o personalitate luminoasă a exilului românesc, participă la toate manifestațiile românești, scrie și publică articole și cărți. Între acestea se remarcă drept lucrări de referință „Istoria Politică și Militară a Răsboiului României contra Rusiei Sovietice” și „Istoria Daciei și Continuitatea Daco-Romană”.
 
În 24 martie 1974 sufletul Generalului începe să urce vămile văzduhului. A fost înmormântat în Neuer Friedhof Buchrein în apropiere de Stuttgart, slujba fiind oficiată de preoții Dumitru Emanoil Popa, Vasile Zăpârțan și Florian Muller.
 
 
Regimul comunist nu iartă „trădarea” Generalului și mai ales asocierea lui cu Mișcarea Legionară și Horia Sima. În 21 februarie 1946 Platon Chirnoagă este judecat în lipsă de Tribunalul Poporului București și condamnat la moarte. În același proces, Mitropolitul Visation Puiu primește aceeași sentință. Chirnoagă, Puiu și ceilalți inculpați (11 la număr), vor fi etichetați drept „criminali de război”, etichetă pe care o poartă și astăzi, din păcate. 

Statul român – aproximativ liber și teoretic democrat – nu a fost capabil să anuleze din 1990 până în prezent aceste sentințe politice, dictate de bolșevici. Mai mult, din 2015 avem și legea 217 care readuce în actualitate și legitimează sențintele politice date de comuniști...

În veci pomenirea Generalului Platon Chirnoagă!