O statuie a voievodului Iancu de Hunedoara a fost inaugurată luni în cartierul Zemun din Belgrad în prezența președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, și a președintelui Ungariei, János Áder, informează România Actualități și agenția maghiară de știri Hirado.hu

Ideea ridicării unei statui a lui Iancu de Hunedoara în capitala Serbiei a apărut încă din 2013, la inițiativa Cercului Batthyány al Profesorilor și cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior din Ungaria, respectiv al unei societăți maghiare nonprofit de Artă Creativă.

Statuia de bronz a lui Iancu de Hunedoara a fost realizată la Zemun, Belgrad, în baza proiectului sculptorului István Madarassy, artist distins cu premiul Kossuth. Ridicarea monumentului a costat circa 123.000 de euro. Statuia va fi îngrijită, în colaborare, de Consiliul Național Maghiar din Voivodina și de Primăria Belgrad. Pe soclul statuii se regăsesc inscripții în limba maghiară și sârbă.

„Iancu de Hunedoara și-a dedicat întreaga viață apărării patriei și gonirii armatelor otomane, iar după câștigarea bătăliei pe care a condus-o la Cetatea Belgradului (în Evul Mediu, n.r.), a putut urma epoca păcii și al reconstrucției”, a declarat luni președintele Ungariei, János Áder, în cartierul Zemun din Belgrad, cu ocazia inaugurării statuii lui Iancu de Hunedoara.

Președintele maghiar a explicat simbolismul Crucii și al Clopotului, obiecte aflate deasupra statuii lui Iancu de Hunedoara din Zemun, Serbia.

„Crucea vorbește despre sacrificiul făcut de legendarul comandant pentru apărarea Europei, iar Clopotul, despre cooperarea europeană și triumful sub conducerea lui Iancu de Hunedoara”, a subliniat președintele Ungariei.

Văzând faptele turcilor, cea mai mare dorință a lui Iancu de Hunedoara a fost de a-i goni din Europa, de a elibera Serbia și întreg teritoriul Balcanilor. Astfel, în vara anului 1456, când oștile turcești se apropiau de Cetatea Belgradului, Iancu de Hunedoara a sosit cu o flotă pe Dunăre la Zemun, în locul spre care acum privește statuia lui. „A venit să distrugă galerele flotei fluviale a turcilor. Șalupele sale au fost sprijinite de ostași sârbi. Prin câștigarea acestei bătălii, maghiarii și sârbii au deschis drumul către Belgrad”, a declarat președintele ungar János Áder, adăugând că, după victoria istorică de la Zemun, turcii nu au mai încercat să atace Belgradul timp de 65 de ani, fapt datorat miilor de soldați care și-au dat viața sub comanda lui Iancu de Hunedoara pentru apărarea cetății.

„Clopotele trase în fiecare zi, la prânz – la început doar pentru a chema lumea la rugăciune, iar mai apoi, ca recunoștință pentru victorie – reamintesc tuturor europenilor, deja de 563 de ani, de curajul eroismul, sacrificiul și credința lui Iancu de Hunedoara și a celorlalți apărători ai cetății”, a concluzionat președintele Ungariei, János Áder, în discursul de inaugurare a statuii lui Iancu de Hunedoara din cartierul Zemun al Belgradului. 

La rândul său, președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat: „Nu poate exista onoare mai mare pentru un comandant, decât aceea ca membrii mai multor națiuni să îl considere ca fiind unul de-ai lor, așa cum îl consideră atât sârbii, cât și maghiarii, pe Iancu de Hunedoara. Cel care i-a înfrânt pe turci a luptat pentru libertatea tuturor, a fost cel mai mare comandant al Evului Mediu”. Potrivit președintelui sârb, dorința lui Iancu de Hunedoara a devenit, până astăzi, realitate, sârbii și maghiarii ajungând să lupte împreună pentru scopuri și interese comune. 

„Astăzi, pentru noi este important că națiunile se respectă și se ajută reciproc. Sunt fericit să văd drapelul Serbiei alături de cel al Ungariei, ambele sunt ale noastre, iar acest lucru va fi așa pentru

totdeauna (...) Trăiască prietenia dintre Serbia și Ungaria”, a declarat Aleksandar Vucici, președintele Serbiei.

După inaugurarea statuii lui Iancu de Hunedoara de la Zemun, cei doi șefi de stat au depus coroane de flori la monumentul victoriei de la Belgrad, aflat în fosta cetate, în Parcul Kalemegdan.

Potrivit agenției de presă maghiare, sârbii îl cunosc pe Iancu de Hunedoara sub numele de Jankó Sibinjanin, numele acestuia bucurându-se la sârbi de un respect cel puțin la fel de mare ca în rândul maghiarilor. Bătălia de la Belgrad, în cadrul căreia trupele maghiare care au apărat Belgradul de astăzi au înfrânt trupele sultanului turc Mahomed al II-lea, este numită în cărțile de istorie sârbești „lupta comună maghiaro-sârbă împotriva turcilor, condusă de către Iancu de Hunedoara”. Voievodul Transilvaniei a murit de pestă pe 11 august 1456 la Zemun, astfel încât statuia acestuia ridicată pe malul Dunării ccomemorează nu numai bătălia de la Belgrad, ci și întreaga viață a comandantului.