Neîndoielnic, sunt mai multe nașteri miraculoase pe pământ la această dată. Dar am ales trei, trei nașteri care au urcat pe culmile nemuririi poporul român. Și toate sunt din Țara Moldovei.

Cele mai mari personalități ale neamului românesc ne vin de pe pământul cel mai vitrigit, ”un ținut cu oameni săraci material, dar excepțional de bogați spiritual, care a dat României pe cel mai mare poet, Mihai Eminescu; pe cel mai mare povestitor, Ion Creangă; pe cel mai mare compozitor, George Enescu...” Acest lanț minunat începe de mai înainte – de la cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin, care au definit și au folosit termenul ”rumân”. Dar să revenim la 26 octombrie, ziua când s-a născut, în anul 1624, Mitropolitul Moldovei Dosoftei, de la care avem prima operă poetică în limba română – Psaltirea în versuri, lucrată cu lungă osteneală, în mulți ani, după cum mărturisește ostenitorul: ”...pre versuri tocmită, în cinci ani foarte, cu osârdie mare...”.

După cronicari, după eruditul Mitropolit Dosoftei, ne vine luminatul spirit, domnitorul Dimitrie Cantemir, născut tot în această zi, 26 octombrie 1673. E primul român de talie europeană, membru al Academiei de Științe din Berlin. Recurg iarăși la remarca academicianului Ioan-Aurel Pop, care găsește o motivație a ”rătăcirii” lui Dimitrie Cantemir în Rusia: ”... s-a dus în pribegie în Rusia nu ca să slujească imperiul țarului Petru, ci ca să vadă un experiment intelectual unic: translatarea modelului occidental în răsărit. ...S-a rătăcit între timp și nu s-a mai putut întoarce între ai lui, dar nu s-a dus pentru mare admirație față de vechiul model al Rusiei pravoslavnice, care nu fusese chiar un model”.

Călătorind prin istorie, ajungem la un timp mai apropiat de noi, pe pământul pe care pășim, aici la noi în nordul Bucovinei. În cimitirul vechi din Cernăuți odihnește unul din cei mai mari înaintași ai Bucovinei, istoricul Dimitrie Onciul. Născut la Straja, Rădăuți, la 26 octombrie 1856, și-a făcut studiile la Cernăuți, unde după Universitatea din Viena a predat istoria în limba română la o școală din Cernăuți. Apoi și-a împlinit destinul, ca om de știință și patriot român, la București. Timp de 20 de ani a condus Arhivele Statului. Din 1920 până în 1923 a fost președintele Academiei Române. Steaua vieții i s-a stins la București, dar a fost înmormântat la Cernăuți. Deși cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o în capitala României, ultima sa dorință a fost să-și doarmă somnul de veci în pământul Bucovinei. Știu că nu s-a ales special această zi, însă mi se pare o vrere a divinității că chiar azi de data nașterii lui Dimitrie Onciul, a început restaurarea criptei sale, domnul Laurențiu Dragomir, președintele Asociației pentru Protecția Patrimoniului sosind special din București la Cernăuți pentru a coordona această lucrare.

În sfârșit, după numeroase demersuri din partea Societății ”Golgota”, conduse de Vasile Rauț, după o perioadă dificilă de punere la punct și aprobarea de către autoritățile orașului a documentației tehnice, a început restaurarea criptei. Amintim că la anul se împlinește un secol de la moartea renumitului istoric Dimitrie Onciul, eveniment ce a grăbit demararea proiectului de restaurare a mormintelor mai multor mari personalități. Menționăm că acest proces a căpătat sorți de izbândă după vizita la Cernăuți a secretarului de stat al DRP, Gheorghe-Florin Cârciu, cu implicarea activă a Consulului General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu.

Citiți și Astăzi e Ziua ta! La Mulți Ani Doamnei cântecului românesc, Corina Chiriac! Portret aniversar și Mărturisiri despre Părintele Arsenie Papacioc - VIDEO