Biserica „Buna Vestire” din Drugănescu, județul Giurgiu, a îmbrăcat astăzi veșmântul sfințeniei. Slujba de târnosire a lăcașului de cult și Sfânta Liturghie au fost săvârșite de Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, informează ȘtiripeSurse.

După restaurare, consolidare și reintroducerea în circuitul turistic, lăcașul de cult a primit, cu ocazia sfințirii, și hramurile Sfinții Martiri Brâncoveni, Sfânta Maria Brâncoveanu și Sfântul Cuvios Dionisie de la Colciu.

„Este un moment de mare bucurie pentru locuitorii din comuna Florești-Stoenești, pentru preoții care păstoresc aici, pentru autoritățile locale. Sunt recunoscător, înainte de toate, bunului Dumnezeu, pentru că ne-am învrednicit ca această minunată biserică să fie restaurată.”, a spus PS Ambrozie.

În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit un preot pe seama Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” din Drugănescu și i-a îndemnat pe credincioși să mediteze la mesajul Evangheliei de astăzi.

„O lecție despre clarvedere, despre predicție, despre sens, despre adevărata vedere pe care o capătă omul care trăiește în Hristos. În icoanele de pe catapeteasmă scrie: «Ego eimi to fos tou kosmou» — «Eu sunt lumina lumii». «Credeți în lumină ca să fiți fii ai luminii». Și mai spune în continuare: «Dacă lumina care este în voi este întuneric, atunci întunericul cu cât mai mult». Duminica Orbului este o duminică la care trebuie să medităm și să vedem cu adevărat lucrurile care au consistență, lucrurile care cu adevărat contează.”, a adăugat PS Ambrozie.

Ierarhul l-a felicitat pe părintele paroh pentru lucrările realizate și a oferit numeroase daruri, între care și icoane ale Sfintelor Mărturisitoare. Pentru bucuria duhovnicească a credincioșilor au fost așezate spre închinare, într-un loc special amenajat în sfânta biserică, Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, adusă de la biserica din Letca Nouă, informează Episcopia Giurgiului. Credincioșii prezenți la acest eveniment au primit de asemenea iconițe cu chipul Maicii Domnului și revista „Familia Ortodoxă”, după care au luat parte la o agapă.

„Ctitorie zidită și înălțată în cinstea poporului român de marele vornic Gavril Drugănescu, în anul 1723. Timpul așternut peste această sfântă biserică a făcut necesar ca noi, în anul 2026, să obținem un proiect european de restaurare, consolidare și punere în circuitul turistic.”, a declarat, la Trinitas TV, părintele paroh Lucian Neacșu. Galerie Foto în baza textului.

Biserica „Buna Vestire” din Drugănescu a fost ctitorită în anul 1723 de boierul Gavril Drugănescu, mare vornic de Târgoviște în timpul lui Constantin Brâncoveanu și apoi în vremea lui Ștefan Cantacuzino, și se ridică alături de Conacul Drugănescu, unde se află și Mănăstirea Izvorul Tămăduirii.

Vom reveni cu detalii de la evenimentul memorabil. 

Restauratorii oferă următoarele date asupra lucrării:

„Construcția bisericii "Buna Vestire" Drugănescu s-a finalizat la începutul secolului XVIII, în anul 1723. Pictura a fost executată un an mai tarziu, în timp ce sfințirea a avut loc în 1725, biserica fiind ctitorită de marele Vornic de Târgoviște, Gavril Drugănescu, cu hramul „Buna Vestire”.

În 1841, în urma degradărilor produse de cutremurul din 1838, pe lângă reparațiile uzuale, asupra bisericii se fac și câteva transformări ce-i modifică imaginea inițială - supraînalțarea acesteia, închiderea pridvorului, modificarea registrului superior exterior, înlocuirea arcelor și calotelor naosului și pronaosului (parțial prăbușite) cu un planșeu de lemn, adăugarea unui fronton deasupra pridvorului, înlocuirea învelitorii cu una de tablă, modificarea pantei acoperișului, precum și adăugarea unei turle-clopotniță deasupra pridvorului. 

Chiar dacă păstrează forma hibridă de la 1841 și în timp a fost martora multor restaurări și reparații, biserica rămâne un exemplu tipic modului de construcție a boierimii de țară de la începutul secolului XVIII.

Biserica are plan dreptunghiular în formă de navă și avea inițial un pridvor deschis, învelitoare în doua ape din șiță si acoperire din calote sferice și semisferice (fară să aibe turlă). La interior, trecerea dintre pronaos și naos se face prin trei arce sprijinite pe coloane, în timp ce delimitarea naosului de altar de face prin doi stalpi masivi de zidarie și prin catapeteasmă. La exterior sunt evidentiate cele trei profile tradiționale: soclul proeminent, registrul predominant al ferestrelor (decorat prin casete dreptunghiulare) și registrul superior ce prezintă o serie de arce decorative. Este construită din zidărie de cărămidă cu mortar de var hidraulic și șarpantă din lemn. 

Pictura a fost realizată în tehnica a fresco, în 1724. Stilul picturii este de sorginte  brâncovenescă, elegant, rafinat, perfect înscris pe suprafețele interiorului.

Efectele cutremurului din 1838, au întrerupt continuitatea programului iconografic al picturii, prin prăbușirea cupolelor, arcelor și pandantivilor. Ca urmare, se pot doar imagina, prin analogie cu alte monumente din aceeași perioadă, reprezentările iconografice de pe suprafețele dispărute. În timpul reparațiilor din 1841 s-au realizat repictări locale.”

Galerie Foto: