ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich și Aziz Sancar au câștigat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie 2015 pentru studii privind mecanismele de reparare a ADN-ului, informează site-ul oficial nobelprize.org.

Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick și de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Școala de Medicină a Universității Duke și de la Institutul Medical Howard Hughes, și de omul de știință turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, să descifreze cum reușesc celulele, la nivel molecular, să repare ADN-ul viciat și să salveze astfel informațiile genetice.

Activitatea lor a oferit informații fundamentale despre modul de funcționare al celulelor vii și poate deschide calea spre dezvoltarea de noi tratamente oncologice, arată Comitetul Nobel în comunicatul în care își motivează alegerea făcută.

În fiecare zi ADN-ul nostru este afectat de radiația ultravioletă, de radicalii liberi și de alte substanțe cancerigene, dar chiar și dacă ar fi protejat de acești factori externi, molecula de ADN este în mod inerent instabilă. Mii de modificări sau de mutații spontane se produc zilnic în genomul celular. Mai mult decât atât, mutațiile se pot produce și atunci când informația ADN este copiată în timpul procesului de diviziune celulară — un proces care se produce de mai multe milioane de ori în corpul uman, în fiecare zi.

Cauza pentru care materialul nostru genetic nu se dezintegrează într-un "haos chimic" complet este că o serie de sisteme moleculare monitorizează și repară continuu ADN-ul. Premiul Nobel pentru Chimie 2015 răsplătește activitatea de pionierat susținută de cei trei oameni de știință care au reușit să identifice modul în care mai multe astfel de sisteme de menținere și reparare a ADN-ului funcționează în detaliu, la nivel molecular.

La începutul anilor '70 oamenii de știință au crezut că ADN-ul este o moleculă cu o structură foarte stabilă, dar Tomas Lindahl a demonstrat că informația genetică se descompune cu o rapiditate care ar fi făcut imposibilă evoluția vieții pe Pământ. Pornind de la acest lucru el a descoperit o mașinărie moleculară care repară constant moleculele de ADN și le ajută să-și păstreze informația.

Aziz Sancar a descoperit mecanismul celular de reparare a ADN-ului afectat de expunerea la raze ultraviolete. Oamenii care se nasc cu deficiențe ale acestui sistem de reparație celular se vor îmbolnăvi de cancer de piele dacă se expun razelor solare.

În ceea ce-l privește, Paul Modrich a demonstrat modul în care celulele corectează erorile de informație ADN rezultate atunci când ADN-ul este replicat în procesul de diviziune celulară. Acest mecanism celular corector are capacitatea de a reduce de aproximativ o mie de ori frecvența erorilor genetice din procesul de copiere a informației ADN. Astfel de defecte congenitale nereparate pot provoca, spre exemplu, o formă ereditară de cancer de colon.