ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


CĂLCĂM PE OASELE OSTAȘILOR ROMÂNI PRIN STRĂVECHEA CETATE A HOTINULUI, FORTĂREAȚA DE NORD A MOLDOVEI LUI ȘTEFAN CEL MARE

A rămas numai o amintire dintr-o străveche istorie a Țării Moldovei. Dar și aceea abia pâlpâie în inimile românilor care mai au memorie. Or, umblând prin cetatea Hotinului, recunoscută una din cele șapte minuni ale Ucrainei, numai cine știe un pic de adevăr va întrezări urmele strămoșilor noștri în zidurile ei de apărare. De fapt, există și urme din timpuri mai noi.

La 8 Iulie 1941, drapelul românesc Tricolorul a fost abordat din nou pe zidurile bătrânei cetăți.

Când umblăm pe acolo, călcăm pe oasele oștenilor voievozilor moldavi, dar și ale ostașilor Armatei Romane, care la 5 iulie 1941 a eliberat Cernăuțiul de cotropitorii sovietici, după care a înaintat spre Hotin. Consemna generalul Petre Dumitrescu, în ordinul de zi dat Armatei a 3-a:

„Mulți dintre ostașii acestei brigăzi (Brigada 8 cavalerie și Brigada 2 mixtă munte) își dorm somnul de veci pe aceste câmpuri de bătălie. Onoare lor! Să nu-i uităm".

Jertfa eroilor de război e un îndemn de a nu uita nici reperele documentare care ne leagă de această cetate - minune a Ucrainei, ca dovadă că avem rădăcini adânci și dreptul de a fi recunoscuți și noi popor autohton pe acest pământ.

STRĂVECHEA citadelă care domină valea Nistrului face parte din cele zece cetăți medievale ale Moldovei lui Ștefan cel Mare.

A fost parte a Moldovei încă din 1375. Primele documente ale cetății datează din vremea lui Petru Mușatinul. Ștefan cel Mare i-a întărit zidurile, în partea de nord mai puțin protejată.

Au fost construite ziduri cu o lățime de 5-6 metri și 40 metri înălțime, de asemenea și un pod mobil. S-au adăugat trei turnuri, s-a amenajat curtea interioară.

Cronicile vremii spun că pentru întărirea cetății, în vara anului 1479, Domnitorul Ștefan cel Mare a folosit 800 de meșteri și 17 mii de salahori.

Și urmașul său Petru Rareș a întărit cetatea, chemând meșteri din Bistrița.