ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Eminescologul Tudor Nedelcea, cunoscut cărturar al Bisericii Ortodoxe Române, povestește cum l-a cunoscut pe fostul Patriarh Teoctist și ce s-a întâmplat, de fapt, după Revoluție, când P.F. Teoctist a fost obligat să părăsească scaunul patriarhal. Nedelcea explică, de asemenea, de ce Patriarhul Teoctist nu a mai reușit să își vadă visul ridicării unei catedrale.

Eminescologul Tudor Nedelcea, fost membru al Consiliului Național Bisericesc al României, afirmă în interviul acordat lui Constantin Preda, că marea dorință, neîmplinită, a fostului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a fost construirea  unei catedrale. Și, în calitate de eminescolog, amintște că poetul național credea cu tărie că România avea nevoie de o astfel de catedrală, potrivit flacaratv.md.

"România este singura țară ortodoxă care nu are o catedrală impunătoare. Despre necesitatea unei asemenea catedrale a scris însuși Eminescu, în 1881 (cu bani de la Loteria Națională ). Primul patriarh, Miron Cristea, a început demersurile, marii intelectuali interbelici au militat pentru o catedrală a Mânturii Neamului, și nu pentru o simplă catedrală patriarhală. Diferența de semnificație este esențială. Teoctist a dorit cel mai mult înfăptuirea acestui vis. S-au stabilit pentru construirea acestei catedrale patru locații: Piața Unirii, unde s-a așezat o cruce, pe care a sărutat-o Papa Ioan Paul al II-lea la 8 mai 1999; lângă Biblioteca Națională; în Parcul episcopului Filaret (devenit din 1906, în urma expoziției realizărilor acelor 40 de ani de domnie, Parcul "Carol I”); apoi lângă Casa Poporului (sau Palatul Parlamentului). De ce nu s-a înfăptuit? Din cauza politicului, care trebuia să acorde teren pentru o astfel de construcție. Dar Dumnezeu vede și să te ferească Dumnezeu de pedeapsa Sa!", a spus Nedelcea.

În același interviu, Nedelcea povestește cum a decurs întâlnirea dintre fostul Patriarh și fostul Papă Ioan Paul al II lea, considerând că acesta "a fost momentul astral al României postdecembriste". Amintind că în venele Papei polonez curgea și sânge românesc, stră-străbunicii săi proveneau din ciobanii ardeleni, distinsul eminescolog spune: "Papa Ioan al II lea făcut, în România, prima vizită într-o țară ortodoxă, a donat 150.000 de dolari pentru Catedrala Mântuirii Neamului, a acceptat să fie membru doar al Academiei Române".

Interviul integral poate fi citit AICI.