Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a adoptat în mod oficial, marți, o rezoluție controversată cu privire la Ierusalimul de Est, depusă de țări arabe în numele protecției patrimoniului cultural palestinian, dar despre care Israelul susține că încearcă să nege legătura milenară dintre evrei și acest oraș sfânt.

Prezentat de Algeria, Egipt, Liban, Maroc, Oman, Qatar și Sudan, textul a fost aprobat de către cele 58 de state membre ale Consiliului executiv al UNESCO, reunit în sesiune plenară la sediul organizației, la Paris. Rezoluția a fost adoptată fără să mai existe vreo dezbatere după ce a fost votată în formă de proiect de către o comisie săptămâna trecută, a declarat o purtătoare de cuvânt a organismului ONU.

Adoptarea sa în comisie joia trecută (cu 24 de voturi pentru, șase împotrivă și 28 de abțineri), a stârnit un protest în Israel, unde guvernul a anunțat imediat suspendarea cooperării sale cu UNESCO.

După votul decisiv de marți, palestinienii au salutat rapid rezultatul. „Rezoluția reamintește că Israelul este o putere ocupantă în Ierusalimul de Est și îi cere să oprească abuzurile", a declarat presei Mounir Anastas, adjunctul ambasadorului la UNESCO.

„Acesta nu este locul potrivit pentru a rezolva problemele între țări sau popoare", a replicat ambasadorul Israelului la UNESCO, Carmel Shama-Cohen, estimând că organizația ONU pentru pace și cultură ar trebui să servească mai degrabă la a "construi punți" între israelieni și palestinieni.

Guvernul Israelului vede aprobarea proiectului de rezoluție ca pe o decizie politică ce ignoră istoria și arheologia.

Ierusalimul de Est, partea palestiniană a orașului, este ocupat de Israel din 1967 și între timp anexat, anexare considerată ilegală de către ONU. Acesta găzduiește orașul vechi și zidurile sale, un sit înscris pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial. Aici se află ultrasensibila Esplanadă a Moscheilor, al treilea cel mai sfânt loc al Islamului, dar și cel mai sfânt loc pentru evrei, care îl venerează sub numele de Muntele Templului. Printr-o moștenire istorică, Iordania continuă să administreze esplanada, dar Israelul controlează toate căile de acces.


Chiar dacă proiectul adoptat „afirmă importanța Orașului Vechi al Ierusalimului pentru cele trei religii monoteiste'', clasa politică israeliană este unanim ofensată de formulările incluse în text, care se referă la aceste locuri sfinte în primul rând după numele lor islamice, fiind ignorați în mare parte termenii ebraici. Pentru politicienii israelieni această terminologie este de natură să nege legătura dintre evrei și Muntele Templului.

„A spune că Israelul nu are nici o legătură cu Muntele Templului și Kotel (Zidul Plângerii) este ca și cum a-i spune că chinezii nu au nici o legătură cu Marele Zid", a denunțat primul-ministrul Benjamin Netanyahu săptămâna trecută.

Directoarea UNESCO, Irina Bokova, a încercat săptămâna trecută să minimalizeze rezoluția, spunând că „patrimoniul Ierusalimului este indivizibil" și că „fiecare comunitate are dreptul la recunoașterea explicită a istoriei și a legăturilor sale cu orașul". „Negarea, abandonarea sau ștergerea tradițiilor evreiești, creștine sau musulmane subminează integritatea sitului", a afirmat ea.