ascultă articolul

Noul colaborator ActiveNews Dan Luca ne trimite un text despre Filmul Anului: Omul lui Dumnezeu, de Yelena Popovic

Un film care clatina, cutremura, ne face sa ne intrebam, sa cerem audienta catre noi insine (link către Video în baza textului).

Pe ecran mic, ne clatinam asa in surdina.
Pe ecran mare, nici un zgomot in sala, nici un apel de telefon, nici un rontait, e singurul film in care se iese cu pachetele pline de popcorn – asa cum s-a intrat. Singurul sunet este cel din launtrul fiecarui om.

"Inainte de a-ți trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoși, a examinat-o cu rațiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreapta Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o cu mâinile Sale pline de afecțiune, ca nu cumva să fie mai grea decât o poți duce. Și după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o și ți-a pus-o pe umeri. Deci o poți duce! Ține-o bine și urcă Golgota spre Înviere!”
(Sfântul Nectarie de Eghina)

Realizat cu mari eforturi financiare, filmul a depasit alte productii cu bugete de zeci de ori mai mari.
Filmul si lumea in care a aparut, duc impreuna o lectie de viata foarte greu de inteles si acceptat de catre noi oamenii de la Mantuitorul Hristos incoace – Cel care ne-o lasa pilda proprie in Evanghelii:
"Adevarat va spun ca nici un proroc nu este bine primit in patria lui” (Ev Luca, c 4, v 24),
"Un proroc nu este dispretuit decat in patria Lui, intre rudele Lui si in casa Lui." (Ev Marcu, c 6, v 4).

„Undeva, într-unul din birourile Patriarhiei, aproape de Sfântul Sava, după Sfânta Liturghie, cinci clerici si un gramatic îmbrăcat impecabil își beau cafeaua din cești mari, vorbind în șoaptă. Trei sunt arhimandriti cu ranguri înalte și ocupă posturi de încredere în diverse servicii, unul este Episcop al Nubiei, iar ultimul, cu înfățișare de copil, este diacon.
– Așadar, într-atât vă temeți de acest Nectarie? întreba episcopul la un moment dat…
– Nu vă puteți închipui, Prea Sfințite, cât rău și ce pagube poate provoca fanatismul, răspunse unul dintre arhimandriti.
– Nectarie, continuă cel de lângă el, are ochelari de cal și nu știe altceva decât viața ascetică. Nu înțelege lupta ce se dă în patrie și metodele noastre diplomatice. Crede ca trăiește în vremea Sfinților Părinți. E dintre cei pe care îi numeați cândva izbăvitor de suflete. Înțelegeți , așadar, din felul în care acționează, ce ar însemna să devină Patriarh… Totul va dispărea, totul se va împărți celor desculți și felahilor. Ni se vor goli casele de bani. Vai de greci si vai de noi !”

Filmul are resorturi adanci in parcursul vietii regizoarei Yelena Popovic, ajunsa peste ocean in SUA acolo unde s-a redescoperit pe sine ca si crestina ortodoxa de origine sarba, dornica de a ajuta oamenii, pentru a aduce lumină, pentru a face ceva bun, ca o creștină și ca o persoană care crede în bine:
"De zece ani lucrez la ideea acestui film, am scris si rescris peste 15 scenarii pentru el, am vrut să combat tot întunericul din jur. Dacă ați trăi la Hollywood, v-ați da seama ce vreau să spun.
Nu credeam ca voi scrie un film despre un sfant, chiar daca iubeam sa citesc despre sfinti si m-au inspirat intotdeauna, dar aceasta poveste era povestea pe care o cautam sa o transform intr-un film. Am vazut ca viata Sfantului Nectarie merita un film.
Am simtit ca este o poveste relevanta pentru vremurile de astazi, ca ar oferi oamenilor multa speranta, ajutor, indiferent de confesiunea religioasa a fiecaruia. Nu am vrut sa fac neaparat un film religios, este religios in ideea in care vorbim despre un sfant. Am incercat sa il realizez cat mai aproape de adevar si cat mai multi oameni sa se regaseasca in povestea lui si sa primeasca astfel ajutor de la el si sa ii inspire povestea.
Vad ca filmul influenteaza oamenii, ca sunt miscati de povestea filmului, atat oameni din Biserica Ortodoxa cat si oameni care nu merg la Biserica, inclusiv oameni care nu cred in Dumnezeu sunt miscati de acest film. Am simtit ca Sfantul Nectarie si-a dorit sa spun o poveste care sa ajute oamenii”.
Filmul este realizat prin oameni si locuri pe care initial regizoarea nu le credea cu putinta, asa ca le-a incredintat Proniei Ceresti iar Duhul Sfant a lucrat peste asteptari. Productia este in asociere cu Mitropolia de Mesogheea si Lavreoteca din Grecia, cu sprijinul manastirii Vatoped din Muntele Athos, etc.
(link in comentarii)

Finalul filmului face cat tot filmul.
Pret de cateva minute, celebrul actor american Michey Rourke are o prestatie remarcabila, pe masura filmului.
La final, lipseste scena ultimei decadente umane pe care i-au servit-o potrivnicii Sfantului Nectarie: aflat in sicriu in drum spre insula Eghina, sfantul alaturi de ucenicii sai a trebuit sa poposeasca o noapte in portul Pireu asteptand vaporul de a doua zi. Acestia au cerut ca sicriul cu trupul sfantului sa fie adapostit intr-o biserica din celebrul oras - port (antic), insa i-a fost interzisa intrarea chiar si post – mortem in biserica. Sicriul cu sfantul a ramas toata noaptea afara, alaturi de ucenicii sai.
Toata istoria crestinismului are la baza modelul prigonirii celor aflati in slujba Adevarului: incepand cu Mantuitorul Hristos, apoi Apostolii, Sfintii Parinti, Sf Ioan Gura de Aur, etc.
Lev Tolstoi (contemporan cu Sf Nectarie), care desi spre finalul vietii ajunge sa fie excomunicat de biserica ortodoxa rusa pentru ereziile sale, este de o uriasa profunzime etica in opera sa literara: "Daca brusc ai devenit pentru cineva un om rau, atunci i-ai facut candva prea mult bine”.

"Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor"
(Matei c 5, v 10)
"Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind din pricina Mea.
Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri, ca asa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi”.
(Matei c 5, v 11 - 12)

In 8 Noiembrie 1920, Sfantul Nectarie a lasat lumea aceasta pentru una sigur mai buna – de unde ne vegheaza.
Abia 4 ani mai tarziu, in 1924, sinodul grec recunoaste statutul manastirii de maici intemeiate de Sfantul Nectarie in insula Eghina.
Abia dupa 41 de ani, in 1961, Pr Nectarie este recunoscut ca sfant de catre sinodul grec. Scrisorile credinciosilor si marturiile minunilor sale de la martori aflati in viata, erau prea multe, mare povara.

Abia dupa 78 de ani, in 1998, s-a incercat o minima reparatie morala, post mortem. Pelerinajul in insula sfantului devenise cel mai mare din Grecia, ajunsese cel mai iubit sfant grec iar minunile sale chiar de dupa moarte sunt atat de multe, incat povara celor 30 de ani de umilinte sistematice din timpul vietii (1890 alungarea din Egipt – 1920) plus apasarea a inca 78 de ani de la moartea sa, adica 108 ani sunt greu de dus. Pare usor pe hartie dar nu e, pentru ca pe sfant nu il mai aduce nimeni inapoi insa patriarhul de atunci - iertator in intelepciunea sa, a dorit usurarea sufleteasca:

"Rugaminte de iertare din partea Sfantului Sinod,
Duhul Sfant a luminat pe membrii reuniti ai Patriarhiei Alexandriei si a intregii Africi sub conducerea Preafericitului Petros VII - Papa si Patriarh al Alexandriei si Africii, la mai bine de un secol dupa ce Sf Nectarie, marele invatator si Parinte al Bisericii de Rasarit a fost izgonit din Biserica din Alexandria, conducandu-i la urmatoarea decizie:
Luand aminte de Decizia Bisericii de a-l numi pe Sf Nectarie printre sfinti, datorita nenumaratelor sale minuni si a faptului ca e cinstit de crestini ortodocsi din toata lumea, indraznim la mila mult – milostivului Dumnezeu,
Prin prezenta il restabilim in functie pe Sfantul secolului, Sf Nectarie, cu toate onorurile cuvenite.
Il imploram pe Sf Nectarie sa ne ierte atat pe noi nevrednicii cat si pe inaintasii nostri, fratii nostri din scaunul Alexandriei pentru impotrivirea aratata Sfantului si pentru toate cate a suferit Sfantul nostru Parinte Nectarie – Episcopul Pentapolei din pricina slabiciunii si a greselii umane”.
(Petros VII, Patriarh al Alexandriei si a al intregii Africi, 15 Septembrie 1998).

Papirusul oficial cu iertaciunile scrise a fost dus si asezat de catre patriarhul Petros VII in chilia Sf Nectarie din insula Eghina, ca o urmă de lacrimă ștearsă de pe obrazul lui ceresc.

Exista o punte nevazuta, de suflet intre sfant, patriarhul iertator si Romania.
In 3 Septembrie 1953, mormantul Sfantului Nectarie este deschis si asemeni sfintilor avea trupul intact, intreg si nestricat. Moastele Sfantului Nectarie au fost apoi asezate in biserica pe care a ctitorit-o din insula Eghina. O particica din moastele sale se afla in Biserica Radu Voda din Bucuresti.
In 21 Februarie 1997, Petros VII este ales papă și patriarh ortodox al Alexandriei și al întregii Africi, fiind al doilea scaun ca importanță după cel ocupat de patriarhul ecumenic de Constantinopol, în ordinea canonică a scaunelor patriarhale din Biserica Ortodoxă Universală. Desi a ocupat doar sapte ani acest scaun, a aratat deschidere si un deosebit angajament umanitar.
Intre altele, s-a ingrijit pentru a restabili reparatia morala si arhieria Sfântului Nectarie, mitropolitul Pentapolisului, victima unor slujitori ai Bisericii din Alexandria.
In perioada 5 - 11 septembrie 2003, la invitația vrednicului de pomenire patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române (1986 - 2007), patriarhul Petros al VII-lea a efectuat o vizită în România, venind pentru prima data in tara noastra, in Bucuresti, Targu Mures, Baia Mare, etc. Patriarhul nostru Teoctist a mentionat atunci la primirea inaltului oaspete: "Biserica Ortodoxa Romana este recunoscatoare pentru aceasta vizita aflata sub ocrotirea Maicii Domnului (...) In aceasta iubire ne vom regasi in partile Transilvaniei, unde prezenta Maicii Domnului a fost in chip deosebit simtita".

In 6 Sept 2003 Sambata, IPF Teoctist – Patriarhul Romaniei impreuna cu Petros VII – Papa si Patriarh al Alexandriei si a toata Africa, alaturi de arhiereul locului IPS Andrei (atunci) Arhiepiscop al Albei Iulia si o parte din Sinodul Biericii Ortodoxe Romane, participau in Catedrala Mare – Inaltarea Domnului din Targu Mures la slujba arhiereasca. Targu Mures - ul era gazda binecuvantata prin Pr protopop Gheorghe Nicolae Sincan.
Dumnezeu a randuit sa fiu atunci, acolo, aducandu-mi contributia la asistenta tehnica sunet.
Fotografii rarisime - document dupa... 19 ani, din arhiva personala.

Dupa un an, in 11 Sept 2004, Petros VII – Papa si Patriarh al Alexandriei si a toata Africa trecea la cele vesnice in urma unui tragic accident de elicopter, in drum spre Sf Munte Athos, unde urma sa participe la Hramul Manastirii Vatoped. Elicopterul in care se afla impreuna cu 12 mitropoliti si pilotul s-a prabusit in mare si nu au existat supravietuitori ai accidentului.
Dupa patru ani, in 2007 trecea la cele vesnice IPF Teoctist – Patriarhul Romaniei.

"Preotul sfânt odihnește inimile credincioșilor, aduce pace conștiinței lor, se face pildă și model al vieții creștinești și întruchipează icoana vie și perceptibilă a cultului creștin."
(Sfântul Nectarie de Eghina)

„Caută-l pe Dumnezeu zilnic. Dar caută-L în inima ta, nu în afara ei.”
(Sfântul Nectarie de Eghina)

"Dumnezeu nu îți va da oamenii pe care ii vrei, ci oamenii de care ai nevoie pentru a te ajuta, pentru a te răni, pentru a te părăsi, pentru a te iubi și pentru a te transforma în omul care ți-a fost dat să fii."
(Sfântul Nectarie de Eghina)

In fata lui Dumnezeu toti participa cu cate ceva prin jertfa proprie in lucrarea Duhului Sfant printre oameni: Sfantul Nectarie vine cu sfintenia, Patriarhul Petros VII vine cu iertarea, iar credinciosii impreuna cu preotii vin cu rugaciunea.

Dan Luca

Pentru cei care din pricini binecuvântate nu pot merge la cinematografe filmul este disponibil integral, tradus în română, pe Rumble sau pe platforma Bitchute

TRAILER VIDEO: