ascultă articolul

ActiveNews a fost din nou, alături de editura Filos și de dr. Richard Constantinescu, la cea de-a doua lansare din București a "Jurnalului unui Savant Român în America."



De la volumul 1...

Theodor Paleologu unul dintre vorbitorii prezenți la lansare a declarat, printre altele, că „Este o carte admirativă față de Statele Unite”, în pofida spiritului anti-americanist care se resimte în România, nevoia de a-i privi de sus pe americani, o tentație a „occidentalismului european” .



„Sper ca până la sfârșitul anului să vorbim despre un al doilea volum al acestei colecții”, a declarat, ieri, în cadrul lansării de la Librăria Bastilia (Librarium) , Ionuț Trandafirescu, directorul Editurii Filos.

Prin intermediul celui mai sus menționat, al dr. Richard Constantinescu, editorul și îngrijitorul acestei colecții, „Vorbim despre o carte a unui moldovean care vine la București și care scrie despre America”, precizează acesta, care a dezvăluit, deasemenea, cu această ocazie, că anul acesta va apărea și cel de-al doilea volum al bogatei colecții de însemnări ale marelui savant Grigore T. Popa.

...La volumul 2

„Spectatorii istoriei”, așa cum este numit al doilea volum este o colectie de texte semnate Grigore T. Popa, din revista pe care a inițiat-o și condus-o, „ Însemnări ieșene”, completate cu alte texte din publicații naționale.



„În perioada ieșeană, Grigore T. Popa a scris aproape zilnic (...) chiar dacă era anatomist, cu descoperiri importante în neuro-anatomie (...) A debutat traducând o carte, din limba germană. A început cu un act de smerenie, cu o traducere, când era în clasa a IX-a, scriindu-i unui profesor din Germania. ”, menționează dr. Constantinescu.

„În București, am cunoscut îndoiala și marea mizerie”- Grigore T. Popa, despre perioada petrecută în București

Ulterior, a plecat în Statele Unite, perioadă pe care o descrie în Jurnalul său, într-un mod incredibil de detaliat, după cum a relatat Daniel Mazilu (Tecuci): „mi-am pus întrebarea dacă înaintea lui a mai fost cineva care să scrie un asemenea fel de text, pentru că atunci când veți citi cartea aceasta, veți avea un șoc (...) este uluitor, doar Google Earth ar putea descrie spațiul cum îl descrie el. ”



 

(FOTO: Olivian Breda)

Grigore T. Popa - un model 

Dr. Richard Constantinescu a binevoit să dezvăluie despre Grigore T. Popa, „cel care reprezintă spiritul jertfelnic al medicinei românești”, faptul că „A fost numit ministru al Învățământului și a rezistat un sfert de oră”, după ce, inițial, a refuzat.

Tot Dr. Constantinescu povestește că Paul Cortez, în 1990, a zis despre Grigore T. Popa că „Era un bărbat frumos, zvelt, distins, mi se părea ca ar putea concura cu oricare din cei mai fermecatori artisti ai Hollywood-ului” .
Mai mult decât atât, „A scris și a vorbit despre om și era foarte apropiat de studenți”...



„În 1947, pe 15 aprilie, Grigore ținea conferința despe Morala creștină și timpurile actuale, dacă mai este posibilă astăzi, credința în Iisus Hristos, în vremurile în care sala plină cu tot felul de personalități ale vremii, megafoane în afara ateneului, foarte mulți studenți, pentru că era foarte iubit de studenți și el rostea niște cuvinte care poate niciun teologoc la acea vreme nu ar fi avut curajul să le rostească, cu sovietici în sală, cu oameni cu arme, care erau infiltrați la acea conferință... și concluzia acelei conferințe, susținută de un om de știință, care își începuse activitatea cu un studiu despre evoluționism: mai multă știință, dar mai multă morală creștină...moment în care l-au inconjurat, urma să fie arestat (...). Într-o relatare a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, acesta a povestit că se spune că auziseră studenții că profesorul lor urmează să fie arestat și, în halate albe, cu bisturie, au venit să-l apere pe profesorul lor”, povesește dr. Constantinescu.

 

Destinul lui Grigore T. Popa s-a încheiat în mod tragic pe la 56 de ani, însă, spune dr. Richard Constantinescu, „nu vârsta (...), ci modelul pe care l-a lăsat Grigore T. Popa...” e important de oferit societății românești, care se află, actual, într-o lipsă acută de modele morale.