ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Banala activitate de a împrăștia gunoiul de grajd pe terenul pe care-l exploatezi a devenit un lux în agricultura românească.

Astfel, în timp ce pentru a fertiliza cu produse chimice, agricultorii nu au nici o restricție, legislația românească le impune celor care vor să folosească bălegarul să facă o serie de analize ce ajung să coste mii de euro pentru o fermă mijlocie. Mai mult, fermierului i se cer o mulțime de documente ce trebuie depuse la Agenția pentru Protecția Mediului de pe raza județului în care se află exploatația.

Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România:

"Printr-un mail, am adresat o scrisoare către Ministerul Mediului în care am solicitat să mi se spună care sunt pașii pe care trebuie să-i urmez pentru a împrăștia gunoiul de grajd în mod legal. Am primit răspunsul după o lună jumate, a fost puțin depășit termenul legal de 30 de zile, dar măcar mi-au răspuns. Mi-au transmis, prin mail, că pentru a împrăștia nămolul din stațiile de epurare ai nevoie de o serie de acte. Dintre cele enumerate, mi-au tras atenția câteva dintre ele, între care cerere către Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov în care să solicit emiterea unui permis, precizând cantitatea totală care urmează să se împrăștie, locația pe care urmează a se împrăștia. Se cer și analiza de sol, și analiza gunoiul de grajd”, a declarat pentru Agrointeligența, Cristian Lungu, un cunoscut crescător de vaci de lapte din județul Ilfov.

Toate documentele solicitate fermierului ilfovean sunt prevăzute în Ordinul 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind "Protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură”.

 300 lei costă analizele pentru fiecare parcelă


"După ce am studiat tot ce trebuie să depun pentru a împrăștia în mod legal gunoiul de grajd, am pus pe hârtie cât mă costă toată această procedură. Astfel, eu am terenul împărțit în 44 de parcele. Ca să pot administra gunoi de grajd, adică nămolul din stațiile de epurare în accepțiunea celor de la Mediu, am nevoie de analiza pământului din sola respectivă. Trebuie să duc la analizat și balega de vacă, pentru a vedea cei de acolo ce substanțe se găsesc în gunoiul de grajd. Eu trebuie să fac un permis pentru fiecare solă pe care o am”, a spus Lungu.

 Întreaga procedură este anevoioasă și necesită un volum mare de resurse financiare. ”Toate aceste analize costă câte 150 de lei fiecare. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare solă trebuie să cheltui 300 de lei. Pentru întreaga suprafață de teren pe care o exploatez am nevoie de 13.200 lei, adică 3.000 de euro. O sumă foarte mare pentru un fermier care se chinuie să supraviețuiască în sectorul de lapte din România. În aceste condiții, cred că mai bine arunc bălegarul, poluând mediul, în loc să-l folosesc ca îngrășământ natural”, afirmă premierul din Ilfov.

Crescătorul de vaci de lapte consideră că este o aberație să fie solicitate atâtea analize pentru a administra banalul gunoi de grajd, în timp ce, dacă dai cu îngrășăminte chimice, nu ai nevoie de nici o aprobare.

"Gunoiul de grajd este recunoscut în toată lumea pentru beneficiile pe care le aduce prin administrarea lui în sol, așa că nu mi se pare normal ca folosirea lui în agricultura românească să fie îngrădită. În acest timp, la folosirea îngrășămintelor chimice nu există o astfel de rigoare din partea celor de la Mediu. Este un avantaj teribil să folosești gunoi de grajd pentru cultura din câmp. Pentru plantă și pentru pământ, este mai bine să folosești îngrășământ natural decât îngrășământul chimic”, susține președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

"Eu cred că îngrășămintele chimice poluează mult mai mult decât îngrășămintele naturale și nu înțeleg de ce responsabilii de la Ministerul Mediului pun bețe în roatele fermierilor și nu ne lasă să folosim gunoi de grajd, care este de zece ori mai bun decât fertilizanții artificiali. Noi suntem obligați să facem o serie de demersuri pentru a împrășia bălegarul de vaci, în timp ce aceia care dau cu îngrășăminte chimice nu au nevoie de nici o autorizare. Încă o condiție aberantă cu care cei de la Mediu împovărează și îngreunează activitatea fermierului român”, spune Cristian Lungu.