ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Profesorul Avram Fițiu, unul dintre cei mai buni agronomi români, a lansat un apel către țăranii români pentru a redeveni „autonomi alimentar”.

Postarea sa a devenit virală pe facebook, depășind 2.500 de distribuiri. Iată îndemnul Profesorului Avram Fițiu:

„Dacă ți-ai vândut, animalele din bătătură !

Dacă te-ai întors forțat în satul pe care l-ai părăsit bucuros cândva!
Redevino autonom alimentar la casa ta și: Cumpără-ți un purcel! Cumpără-ți un vițel! Cumpără-ți 2-3 oi! Construiește un mic solar! Construiește un cuptor de pâine! Pune o cloșcă, rață, gâscă la clocit!

Cauzele lichidării animalelor din gospodării (Am scris asta în 2012 în cartea din imagine):

Unul din semnele cele mai neliniștitoare pentru agricultura unei țări este cel legat de renunțarea la animalele din gospodărie după sute și mii de ani de practicare a acestei îndeletniciri de către strămoșii tăi.

Când iei o astfel de decizie, lovești în nepoții, copiii, părinții, bunicii și strămoșii tăi îndepărtați. Pentru strămoși, dovedești o trădare fără margini a unei meserii cel puțin seculare, la care tu renunți. Pentru copii și nepoți, care au fost pregătiți genetic pentru o astfel de meserie, înseamnă o reformatare socială profundă a vieții pe care le-o pregătești, aruncându-i in jungla dependenței de un loc de muncă la stăpân.

Ce motive au avut țăranii să-și lichideze gospodăria cu animale?

- Prețul de batjocură pentru lapte, vițel, miel, purcel, ied etc…;
- Interzicerea transportului animalelor la piață cu mijloacele proprii;
- Restricționarea accesului la vânzarea de lapte, brânzeturi, ouă în piețe;
- Normele draconice de biosecuritate în ferme;
- Normele exagerate de mediu din ferme;
- Normele anacronice sanitar veterinare din ferme;
- Obligativitatea ruperii unei file de comercializare la ieșire din curte cu un litru de lapte (deși sunt impozitați pe norma de venit);
- Furtul pășunilor și fânețelor prin concesiune de către băieții deștepți;
- Interzicerea accesului cu animalele în păduri;
- Distrugerea pajiștilor de către animalele sălbatice (porci mistreți etc…);
- Omorârea câinilor la stână de către vânători și personalul fondurilor de vânătoare;
- Tratamentul umilitor de la APIA pentru accesul la subvenții;
- Furtul de subvenție APIA prin cereri de plată frauduloase ale terenurilor țăranilor de către terți;
- Obligativitatea întăbulării pământului pentru accesul la subvenții;
- Obligativitatea amenajamentului pastoral pentru accesul la subvenții;
- Canalizarea apelor de munte de către investițiile hidro ce lasă animalele fără apă în munte;
- Jaful rezultat din defrișarea pădurilor montane ce obligă urșii și lupii să se apropie de sate, atacând gospodăriile;
- Investiițille fotovoltaice și eoliene de pe pajiști ce alungă animalele de pe habitatul lor normal;
- Activitatea de braconaj prin care sunt omorâți câinii din ferme pe motiv că deranjează vânatul;
- Nerecunoașterea statutului juridic și social al meseriei de oier, văcar, porcar etc…;
- Incapacitatea financiară de extindere a fermei datorită speculatorilor români și străini ce acaparează pământ;
- Vârsta inaintată a țăranilor datorită lipsei unui sistem de înlocuire cu tineri;
- Alungarea din țară a copiilor țăranilor;
- Pensie neatractivă de cca. 100 de euro/ lună după o viață în ploaie, vânt și ger;
- Ducerea în derizoriu de către orășeni a noțiunii de țăran;
- Dificultatea de a-și găsi o soție care să vină într-o fermă de animale, datorită penibilității muncii

Ce înseamnă un țăran fără animale în lumea satului?

- Un om dezorientat economic (capacitate redusă de reorientare profesională în mediul rural);
- Un om dezorientat social (iși pierde legăturile sociale structurante din viața lui);
- Un om dezorientat cultural (va prelua orice cultură dominantă);
- Un om dezorientat politic (va alege ceea ce i se cere);
- Un om fără pământ ce se comportă ca o frunză în vânt (în lipsa animalului dispare motivația deținerii pământului);
- Un om fără glie (distrugerea atașamentului față de animal, este echivalat cu ruperea legăturilor cu complexul agrocultural al gliei);
- Un om fără de cunoaștere socio-economică (munca cu animalul presupune o mare diversitate de cunoștințe complexe);
- Un om fără identitate (vezi generația Sans Terre din Bolivia, Brazilia, Argentina);
- Un om fără viziune (dispare capacitatea de proiecție în timp);
- Un om fără așteptări de la viață (ciclitatea biologică a animalului condiționa calendarul activităților economice);
- Un om debusolat (un om dezechilibrat sufletește și emoțional);
- Un om pesimist (lipsit de perspectivă în viață);
- Un om sărac (material, intelectual, emoțional);
- Un om om trist (transmite o imagine de milă);
- Un om rău (va scoate la suprafață toate frustrările vieții);
- Un om dispus la compromis (social, economic);
- Un om fără meserie (busolă economică perturbată);
- Un om fără mândrie (pierderea animalului echivalează cu pierderea dreptului de a mai ridica capul din pământ);
- Un om fără pălărie (pălăria ca simbol al stratificării sociale în societatea rurală: recunoașerea socială în lumea văcarilor se face în funcție de înalțimea și simbolurile pălăriei sau clopului- vezi Valea Chioarului);
- Un om fără de chimir (șerpar) ca simbol al stratificării sociale în societatea păstorească: numărul de curele (1-4) arată gradul ierarhic în societatea oierilor”