Hipermarketurile au cunoscut un adevărat boom în România după anul 2000. Carrefour Militari a fost primul magazin Carrefour din România şi primul hypermarket din România, fiind deschis în 2001. Până atunci, piaţa fusese testată de Mega Image, veniţi în România în 1995, Billa (1999), Metro (1995) sau Profi (2000). Cu excepţia celor de la Metro, celelalte magazine erau de mici dimensiuni şi au fost deschise în oraşe. Metro a inaugurat primul magazin din România pe DN1, aproape de Otopeni! Nici următorii veniţi, francezii de la Cora (2003), nu au intrat în oraş. 

Următorii ani au produs o schimbare majoră. Dacă iniţial respectau aceleaşi cutume ca în Vest, acolo unde hipermarketurile sunt construite în afara oraşelor, marile magazine au intrat adânc în oraşele româneşti, producând mari probleme. Construite pe mii de metri pătraţi, primul efect al mutării în oraş al magazinelor a fost blocarea circulaţiei, străzile nemaifăcând faţă fluxului uriaş de maşini. Cine este de vină pentru asta? Iată doar două cazuri apărute în ultima lună. În Bucureşti, un consilier al primarului general Sorin Oprescu este anchetat după ce ar fi favorizat hipermarketul Kaufland prin construirea unui sens giratoriu ca să faciliteze accesul maşinilor. Cristian Poteraş, fost primar al sectorului 6, a retrocedat ilegal un teren pe care ulterior s-a construit un alt magazin Kaufland. Justiţia a considerat că germanii au fost cumpărători de bună credinţă şi a închis cazul.

La începutul anilor 2000, Traian Băsescu era primar al Capitalei. În acea perioadă au fost date mai multe autorizaţii de construcţii pentru hipermarketuri în oraş, concomitent cu eliminarea "chioşcarilor". Aşa au apărut Cora Lujerului, Carrefour Ordieea sau Auchan Titan. Următorul efect al acestei extinderi în oraş a fost distrugerea micilor producători din pieţe şi a micilor magazine de cartier. Aceştia au dat rapid faliment, românii preferând să cumpere doar de la hipermarketuri.

 

Aflaţi pe o poziţie dominantă pe piaţă, marile magazine au ajuns să facă jocurile în anumite sectoare ale economiei. Având capital german, francez sau belgian, acestea preferă să lucreze cu mărfuri aduse sau produse în anumite ţări, în timp ce producătorii români dau faliment pe bandă rulantă! Aşa se face că în aceste magazine, de exemplu, fructele româneşti sunt o raritate, fiind preferate cele din import. 

 

Acum, piaţa românească de retail alimentar este disputată de Franţa, cu Auchan şi Carefour, şi Germania, cu Kaufland şi Lidl. Kaufland este compania de retail cu cei mai mulţi angajați, aproape 22.000 de salariati, iar acest lucru îi oferă un instrument de presiune asupra statului. Nicio ţară nu îşi doreşte câteva zeci de mii de şomeri peste noapte, nu-i aşa? Dieter Schwarz, proprietarul grupului care controlează Lidl şi Kaufland, a fost un aprig susţinător al lui Klaus Iohannis în campania electorală.

În Ungaria s-a pus deja în aplicare închiderea magazinelor duminica, iar prima ripostă a retailerilor a fost concedierea a 2000 de oameni. 

"Problema supermarketurilor constituie o preocupare majoră la nivel european, unde sectorul de vânzări cu amânuntul este dominat de un număr din ce în ce mai restrâns de lanţuri de supermarketuri. Acestea abuzează de poziţia dominantă: exercită un control asupra accesului pe care îl au agricultorii şi alţi distribuitori la consumatori, cu efecte negative asupra condiţiilor de muncă, a protecţiei mediului şi a securităţii alimentare. Se impun, deci, şi măsuri naţionale urgente, " spunea în 2014 deputatul Marin Anton pentru cursedeguvernare.ro, după ce o propunere asemănătoare fusese respinsă la presiunea retailerilor.

Carrefour, Metro, Selgros, Lidl, Auchan, Kaufland, Cora, Penny, Billa, Real, Mega Image sunt companii multinaționale care extrag bani din piața românească și exportă profitul. Într-adevăr, aceste companii creează locuri de muncă și taxe, dar fac din România o campioană a importurilor. Statisticile din Vestul Europei arată că la crearea unui loc de muncă în magazinele Carrefour dispar din piața job-urilor între 1,5 și 3 alte locuri de muncă. ATENŢIE! Vorbim de piețe reglementate riguros. Probabil că în România este vorba de 7-10 locuri de muncă.

 

Este de-a dreptul uimitor cum în aceşti 26 de ani scurşi de la căderea comunismului niciun român nu a avut inspiraţia sau interesul de a crea un hipermarket românesc, asta în timp ce în Polonia există o reţea de magazine locală care se bate de la egal la egal cu marii coloşi europeni - Biedronka - şi unde 90% din totalul produselor sunt „made in Polonia". Biedronka are peste 2.5000 de magazine şi prospectează piaţa românească. De asemenea, lanţul PROFI este deţinut de un fond de investiţii polonez.

În ultimii ani, magazinele româneşti PIC şi SUCCES au fost eliminate rapid de pe piaţă, patronii acestora fiind acum cercetaţi şi închişi pentru diferite infracţiuni economice. Există pe piaţa de bricolaj firma DEDEMAN, a fraţilor Pavăl din Bacău, care a reuşit să domine un segment unde mai concurează firme de renume din Germania sau Franţa.