ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Problema tezaurului român de la Moscova a constituit, alături de problema denunțării, de către Rusia, a Pactului Ribbentrop-Molotov, unul dintre punctele „sensibile” în cadrul negocierilor româno-ruse privind încheierea Tratatului de bază bilateral.

În ceea ce privește partea română, autoritățile de la București au declarat că Tratatul româno-rus nu comportă dificultăți majore în ceea ce privește textul, cu excepția problemei referitoare la denunțarea Pactului Ribbentrop-Molotov și la tezaurul român aflat la Moscova, exprimându-și în mai multe rânduri dorința ca tratatul să fie încheiat înaintea alegerilor programate pentru toamna anului 1996.

Tot de lămuriri a avut nevoie și președintele Vladimir Putin, care a fost informat, în iulie 2003, la o întâlnire cu omologul său Ion Iliescu, ce înseamnă tezaurul românesc. Potrivit președintelui român, în cadrul întâlnirii, caracterizată drept destinsă, iar dialogul "uman", Vladimir Putin ar fi spus că este pentru prima oară când capătă o informație în acest sens și că nu știa de această problemă.

La nici un an după întâlnirea celor doi președinți are loc, în perioada 18 – 20 mai 2004, prima întâlnire a copreședinților și secretarilor Comisiei comune româno-ruse privind problema Tezaurului. Delegațiile au stabilit un regulament de funcționare și au stabilit data primei reuniuni în plen a Comisiei care urmează să se desfășoare la București, în luna octombrie 2004.

A urmat o întâlnire în 2005, fără mare impact, iar în anul 2007 apare în ecuație o firmă privată care s-a oferit să negocieze și să recupereze tezaurul, în schimbul plății în avans a „vreo două milioane de dolari”, conform președintelui României din acea vreme Traian Băsescu.

În martie 2016 comisia româno-rusă privind Tezaurul României s-a întâlnit după o pauză de 10 ani, stabilind înființarea unor noi grupuri de experți pentru analizarea arhivei.

Câteva luni mai târziu, în decembrie 2016, Banca Națională a României a anunțat că se retrage din comisia mixtă româno-rusă, întrucât a prezentat toate documentele și dovezile cerute și analiza ar trebui să treacă într-o nouă etapă.

„Până la semnarea tratatului politic între România și Federația rusă, în 2003, partea rusă nu a recunoscut că tezaurul pe care l-a avut în păstrare, era tezaurul românesc.”, a spus Cristian Diaconescu pentru Antena 3.

Următoarea sesiune a Comisiei comune ar urma să aibă loc în Federația Rusă, la Moscova, spre finele anului 2017.