Măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017 - 2020, precum implementarea unei legi unice pentru salarizarea bugetarilor, reducerea contribuțiilor sociale sau a TVA, ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din produsul intern brut până în 2022, potrivit documentului elaborat de experții Fondului Monetar Internațional în urma vizitei din primăvară de la București.

„În contextul politicilor actuale, deficitul este estimat să se deterioreze la 3,9% din PIB în 2018, luând în calcul efectul pe un an întreg al măsurii privind creșterea pensiilor, prevăzută să intre în vigoare în iulie 2017. Acesta nu reflectă măsurile incluse în planul guvernamental 2017 — 2020 (precum implementarea legii salarizării unitare, reducerea contribuțiilor sociale și alte reduceri de taxe) care nu au fost finalizate, dar care, dacă ar fi adoptate, ar putea majora deficitul la 6% din PIB până în 2022. Acest calcul nu include potențiale efecte de runda a doua, care ar putea reduce costul prin extinderea economiei", precizează documentul realizat de FMI în urma în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul instituției financiare internaționale.

Potrivit sursei citate, cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea legii salarizării unitare, măsură care ar trebui implementată în concordanță cu existența spațiului fiscal necesar și ar trebui susținută de eforturi de reformare a administrației publice. O eventuală reducere a contribuțiilor sociale are un cost fiscal de 1% din PIB și, potrivit staff-ului FMI, autoritățile de la București ar trebui să evite implementarea unei astfel de măsuri în absența unei revizuiri mai largi a sistemului de pensii. Reducerea TVA la 18% ar costa bugetul 0,4% din PIB, iar autoritățile ar trebui să evite alte reduceri de taxe în condițiile în care, potrivit FMI, schimbări ale cotelor de taxare ar trebui să facă parte dintr-un program mai amplu de revizuire a impozitelor.

Conform documentului publicat joi de FMI, economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepție de relaxare a prudenței fiscale care ar putea afecta negativ încrederea piețelor.

O eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creșterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul și investițiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile și ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanțurile băncilor, menționează sursa citată.

Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață.

„Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale și încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câștiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață", susține FMI.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei românești în luna martie a acestui an, la București. Pe baza informațiilor disponibile la momentul discuțiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituției financiare internaționale la data de 22 mai.

Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.