ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Tendința actuală de creștere accelerată a salariilor ar putea contribui la reducerea emigrației românilor puțin calificați și a celor foarte calificați, consideră unii membri Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), potrivit minutei ședinței de politică monetară din 5 aprilie, publicată miercuri de banca centrală.

 Potrivit ultimelor statistici oficiale, câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a scăzut cu 2,8%, sau 64 lei, în luna februarie față de nivelul din luna precedentă, până la 2.236 lei (496 euro), iar ritmul anual de creștere a încetinit puternic, la 14,5%, de la 18,4% în ianuarie.

„S-a arătat însă de către unii membri ai Consiliului că tendința de creștere a salariilor ar putea contribui la reducerea emigrației în zona puțin calificată și în cea înalt calificată. De asemenea, unii membri ai Consiliului au menționat că în perioada 2012 – 2017 au fost create circa 700 de mii de noi locuri de muncă, în mare majoritate în sectorul privat, inclusiv prin potențiale schimbări în structura producției, implicit prin realocări de forță de muncă între sectoarele economiei", arată minuta ședinței.

 Membrii Consiliului de Administrație au discutat și despre principalele riscuri la adresa politicii monetare și evoluției economiei, principalul pericol intern fiind politica fiscală.

„S-a apreciat că riscuri semnificative sunt generate de potențiala conduită viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri și de structura probabilă a cheltuielilor publice. (...) Relevante au fost considerate, însă, și riscuri de sens opus decurgând din potențiala implementare a unor măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB, precum și din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbției fondurilor europene în contextul noului cadru financiar multianual al UE", precizează minuta băncii centrale.

Riscurile externe provin mai ales din alegerile legislative sau prezidențiale programate în mai multe state europene, de Brexit și de schimbarea politicii Statelor Unite.

„Unii membri ai Consiliului au semnalat, de asemenea, riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice și a inflației din zona euro și pe plan global, generate de calendarul electoral din zona euro, negocierile pentru Brexit și de incertitudinile legate de perspectiva arhitecturii UE pe termen lung. Acestora li se alătură riscuri similare induse de caracterul unor politici economice potențial implementate de noua administrație a SUA și de tensiunile geopolitic", mai arată minuta.