Consiliul de Administrație al BNR a decis marți, în ședința de politică monetară, păstrarea la același nivel de 1,75% a dobânzii-cheie, dar și „gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar".

Decizia BNR vine în contextul în care dobânda ROBOR se află într-o ascensiune puternică în ultimele săptămâni, iar cabinetul Tudose a pus presiune suplimentară pe intervenția BNR.

„Sunt factori autonomi evoluției lichidității în piață. Un exemplu e manieră în care sunt plătite taxele și impozitele, și felul în care sunt plătite salariile și pensiile. Taxele se plătesc pe 30 ale lunii. Sunt absorbiți banii și se duc în contul care se află la BNR. Acest lucru echivalează cu o absorbție de lichiditate. După 5 ale lunii lichiditatea e retrimisă în piață, prin plățile făcute de stat. Sunt mișcări lunare. Ce a intervenit în această lună e o performanță mai bună în colectarea impozitelor, mai mult decât ne-am așteptat. Nu știu dacă MFP s-a așteptat. Rolul BNR e să regleze lichiditatea. Operațiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioada de excedent de lichiditate", a spus Isărescu, potrivit Capital.

Potrivit acestuia, „cursul s-a zbătut la 4,59 de lei pentru un euro o perioada bună. Ar fi ridicol să nu recunosc această presiune. Se referă la comportamentul nerezidenților. Sunt 20 de miliarde de lei care fluctuează".

„Un alt factor care a determinat lipsa de lichiditate se referă la inflație, de asemenea comportamentul nerezidenților. Oricine poate schimbă titluri de stat. Sumele pe care aceștia le-au investit în România se diminuează. Spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate a durat ceva mai mult", a arătat șeful BNR.