ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 8% de la 10%, începând cu perioada de aplicare 24 mai - 23 iunie 2017, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

 Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menține la nivelul de 8%.

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar. Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.

Reprezentanții BNR precizează că rata anuală a inflației a rămas relativ constantă în luna martie 2017, la 0,18%, comparativ cu luna anterioară (0,2%), în concordanță cu prognoza BNR.

"Această evoluție s-a datorat temperării dinamicii anuale a prețului combustibililor, ce a compensat efectele accelerării creșterii prețurilor volatile alimentare și a inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală a urcat la 1,04 la sută, de la 0,91 la sută în februarie", se precizează în comunicatul BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, ajungând în martie 2017 la—0,9 la sută, de la—1,1 la sută în luna februarie; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a urcat la—0,5 la sută, de la—0,7 la sută în februarie 2017. Traiectoria ascendentă a celor doi indicatori se datorează, în bună măsură, disipării graduale din calculul acestora a variațiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.

Potrivit BNR, creșterea economică s-a accelerat peste așteptări în trimestrul IV 2016, datele revizuite indicând o dinamică anuală a PIB real de 4,8 la sută.

"Ritmul mai rapid de creștere s-a datorat, în principal, contribuției exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de creștere a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii. Pe ansamblul anului 2016, majorarea cu 4,8 la sută a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de creștere din ultimii nouă ani (7,3 la sută), în condițiile relaxării politicii fiscale și celei de venituri, precum și ale îmbunătățirii gradului de ocupare a forței de muncă. În schimb, aportul formării brute de capital fix a devenit negativ", se precizează în comunicat.

Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice relevă menținerea în primele două luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerț și servicii, accelerarea creșterii producției industriale, dar și prelungirea declinului activității din construcții. În condițiile în care creșterea dinamicii productivității muncii a fost inferioară celei înregistrate de câștigurile salariale, ritmul anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.

În primele două luni ale anului, soldul contului curent al balanței de plăți a devenit pozitiv în primele două luni ale anului curent, pe fondul evoluției favorabile a balanței veniturilor primare, deși deficitul comerțului cu bunuri s-a adâncit comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Condițiile monetare reale și-au menținut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat și-a amplificat dinamica anuală în luna martie (3,1 la sută, de la 2,1 la sută în februarie). Evoluția creează premisele stopării în acest an a traiectoriei descendente a ponderii în PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuării operațiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

Creșterea a fost susținută în principal de componenta în lei, a cărei dinamică anuală s-a mărit la 14,1 la sută în termeni anuali. Contribuția majoră la această evoluție a revenit împrumuturilor noi acordate societăților nefinanciare și creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei s a majorat la 58,2 la sută (cel mai ridicat nivel înregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6 la sută în mai 2012. Această evoluție asigură o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.