ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Românii care apelează la darea în plată mai au de așteptat până li se rezolvă situația. Băncile vor ca proprietarii să facă dovada că au locuit în casele date în plată, că nu au făcut afaceri acolo ori că nu au datorii la primărie sau cazier.

Ionuț Călin a trimis deja notificarea în legătură cu darea în plată. Drept răspuns, banca a apelat la instanță.

„Imobilul a cărui dare în plată se solicită nu îndeplinește condiția de a fi imobil cu destinație de locuință”, se arată în documentul trimis de bancă.

„Am scos de la Registrul Comerțului un document din care reiese că cel puțin în ultimii cinci ani de zile nu am desfășurat activități economice și, plus de asta, am și de la asociația de proprietari un document din care rezultă că nu am avut niciodată o firmă în acel apartament și că în toată această perioadă de creditare am locuit acolo cu familia”, spune Ionuț Călin, clientul unei bănci, potrivit digi24.ro.

Aceleași motive apar și în contestațiile făcute de bănci în cazul altor datornici. Pe grupurile de pe Facebook, clienții reclamă că băncile se leagă de orice chichiță procedurală.

„Sunt practic invocate aceleași motive, fără a fi argumentate în mod concret. Toate acele condiții sunt în general îndeplinite de către debitori și nu trebuie dovedite cu înscrisuri”, spune Ana-Maria Pănoiu, avocat datornici.

Rezolvarea acestor dosare ar putea dura câteva luni, timp în care banca nu are dreptul să încaseze bani de la clienți.

„Ne așteptăm ca, după aceste contestații judecate în prima instanță, cu termene în septembrie-octombrie, să avem cu redactare cu tot, cu apel, soluționate contestațiile prin februarie 2017”, spune Marius Coltuc, avocat datornici.

Legea dării în plată a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai, iar acum sunt aproape 2.400 de dosare pe mesele judecătorilor.

Câteva zeci de români au câștigat în prima instanță, dar au fost și solicitări admise prin care bancherii cer trimiterea legii la Curtea Constituțională, pe motiv că acționează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate.