În contextul adoptării „Taxei pe lăcomie” de către Guvern,  în publicația Ziar de Cluj a apărut un articol despre profiturile pe care le declară multinaționalele în România. „ANCHETA-BOMBA: Top 100 Firme din Romania / Minte Dragnea sau NU cand zice ca multinationalele declara profit prea mic? Am verificat eu asta, ca sa nu mai pierzi tu vremea. Citeste aceasta analiza LA SANGE si pe CIFRE si trage TU concluziile!” se intitulează articolul care a strâns aproape 13.000 de distribuiri pe facebook și sute de mii de vizualizări pe siteul ziardecluj.ro.

Comentând textul, economistul Adrian Câciu a explicat mecanismele prin care funcționează multinaționalele în Europa, nu doar în România. Acesta spune că deși cifrele sunt șocante (unele multinaționale raportează profituri de 1% sau sub această cifră, ba chiar pierderi!), ele acționează la limita legalității. Câciu susține că în România ca și în toate țările UE, reprezentanții multinaționalelor influențează alegerea Guvernelor și participă la elaborarea legislației din domeniul fiscal.

În aceste condiții, precizează el, legislația favorizează aceste companii. 

„A făcut multe valuri articolul scris de catre un jurnalist din Cluj, referitor la cât impozit pe profit plătesc multinaționalele în România.
Deși articolul prezinta doar date publice și este departe de a oferi o imagine a realității din zona aceasta a activității economice transnaționale, unii au fost șocați, altii au sărit sa spuna câte bube are jurnalistul etc. 
Treaba fiecăruia.
O sa va prezint cum stiu eu lucrurile. 
Nu, nu va prezint tot, pentru ca unele date nu pot fi facute publice , asa că le prezint sub forma de fenomen.
Am avut norocul să văd audituri de la nivelul Curții de Conturi Europene referitor la modul în care acționează multinaționalele, cum sunt structurate, legalitatea operațiunilor, plata taxelor, modul de transfer al veniturilor și de împărțire a dividendelor. 
Auditurile respective au stat la baza Directivei care permite statelor membre să ia măsuri pentru ca veniturile să fie real impozitate în țară în care sunt realizate, iar rapoartele de audit au fost transmise tuturor companiilor multinaționale pentru conciliere. 
Fenomenul este mult mai amplu decât pare, iar implicațiile sunt mult mai mari. 
Nu e vorba de un mod de acțiune doar într-o țară, ci peste tot. 
Din perspectiva aceasta, articolul ziaristului clujean, plătit sau nu de partid, nu descoperă nimic. 
Doar pune în pagina o realitate. 
Dar nu identifica nimic din ceea ce se întâmplă. 
Este un articol care șochează prin cifre. 
Da, o fi șocant, dar mai sunt și altele, gen ca 96% din companiile înregistrare în România au cifra de afaceri sub 1 milion de euro sau ca firmele cu capital și acționariat românesc, deși mai puține ca număr, plătesc ca volum, sume mult mai mari ca impozit pe profit. Având același nivel de taxare. 
Ca să încep o să spun că aceste companii multinaționale, peste tot în UE acționează perfect legal, raportat la legislația fiscală din statul membru. 
Cu alte cuvinte, optimizarile fiscale de care se folosesc sunt făcute în cadrul legal existent. 
Nu este nimic genial în asta, este un cerc vicios, dacă vreți, deoarece companiile respective, prin intermediul consultanților fiscali, inclusiv Big Four, participa chiar la realizarea politicilor fiscale din statele membre. 
Asa s-a întâmplat și în România, unde codul fiscal din 2015 a fost elaborat împreună cu entitati gen, AM-CHAM, Deloitte, KPMG, etc.”, a scris el.
 
În continuare, Adrian Câciu a explicat felul în care sunt structurate multinaționalele și cum totul se termină într-o...fundație.
 
„După ce securizeaza politica fiscala dintr-o țară(influențând inclusiv numirea guvernelor sau a unor miniștri) totul devine perfect normal și în limitele legii.
Ca sa continui, o sa spun ca aproape toate multinaționalele sunt ierarhic construite, astfel încât ele se închid, la vârf, într-o fundație. 
Acolo se strâng toți banii ăștia pe care nu-i văd statele! 
Majoritatea fundațiilor de acest gen, în care se închid marii retaileri de pe la noi, marii traderi sau marile companii din industrie nu sunt înregistrate în tara din care provine compania, ci, cu predilecție, în orășele și sate de prin Olanda sau Luxemburg sau în alte paradisuri fiscale, gen Bahamas, Panama sau Antilele Olandeze. 
Apropos de asta, Cipru e expirat..:)))
În aceste țări, mai ales cele din UE, exista un sistem de taxare mare la companii, dar facilități imense pentru fundații și ONG-uri.
Anual, peste 1000 de miliarde euro se strâng în aceste fundații de care aparțin toate multinaționalele.
Modul în care acționează multinaționalele a deranjat Comisia Europeană prin faptul ca, diminuând masa impozabila a veniturilor, statele membre nu au colectat impozite, au crescut deficite și mai ales s-au împrumutat, crescând datoriile publice. 
Pentru ca, de fapt, asta e efectul acțiunii multinaționalelor fata de state, state precum Italia, Franța, care deși sunt actori economici importanți au datorii publice de 100% din PIB sau peste.
Cum e construita o multinațională? Cine își închipuie ca o multinațională este o firma, o companie în care se petrec toate, se înșală amarnic.
O multinațională este structurata sub forma unui fagure de societăți, în care regăsim firma care produce, firma care vinde, firma care promovează, firma care achiziționează, firma care se ocupa de dezvoltare(inclusiv imobiliara și extindere), firma care oferă suport IT, firma care se ocupa de distribuție, firma care se ocupa de stocare, firma care se ocupa de importuri, firma care se ocupa de optimizarea fiscală, firma care se ocupa de recrutarea angajaților, firma care se ocupa de bonusuri etc.(apropos de bonusuri, acestea, de regula, sunt platite din societăti înregistrate în offshore-uri și nu sunt impozitate nici in ceea ce privesc contributiile sociale si nici impozitul pe venit. Ma refer la bonusurile mari!)
Toate aceste mici companii, înlănțuite între ele, sunt persoane juridice distincte, nu sunt grupate sub forma de holding sau grup și de aceea nu pot fi tratate astfel ci distinct, individual, astfel ca modul în care au loc operațiunile este greu de descifrat și nu poate fi identificat decât în cazul unei verificări încrucișate.
Aici are dreptate autorul articolului de la Cluj, când spune ca reprezentanții ANAF nu pot face față unor verificări la astfel de companii. 

Nu e nici o rușine. 
Nici Curtea de Conturi Europeană nu face fata.
Asta și din cauza ca majoritatea auditorilor europeni sunt foști angajați ai companiilor din Big Four(un alt cerc vicios, ca să ajungi auditor european este musai sa fi fost în una din companiile Big Four).
Aici, daca vreti o opinie, as schimba legislatia de control si as permite ca verificarile fiscale la astfel de companii sa poata fi facute de auditori externi, angajati si bonusati, dar auditori sau companii de audit puternice si cu legal adviseri priceputi și independenți.

Care este stilul de acțiune al unei multinaționale? 
Crearea dependenței socio-economice. 

O astfel de companie nu acționează stricto senso business, ci creează dependență, astfel încât, dispariția ei la un moment dat sa poată produce dezechilibre socio-economice, prin forță de muncă care rămâne șomera sau prin lipsa serviciilor și produselor pe care compania le asigura intr-o anumita zona. Acest tip de acțiune dă companiei putere de negociere în fata autorităților statale sau regionale.

Cum se dobândește aceasta dependență? Prin instrumente legale, dar imorale, de sufocare a oricărei activități care nu aparține companiei (falimentul producătorului autohton, a comerțului autohton, a industriei concurente etc.)
Sa revenim la România și sa spun câteva cifre: multinaționale produc peste 60% din PIB și au forță de munca angajata, reprezentând peste 2 milioane de salariați.
Din cei 2 milioane de salariați, 65%,sunt plătiți la salariul minim pe economie, iar doar 10% au venituri peste salariul mediu pe economie. Productivitatea medie la multinaționalele din România se situează undeva la 70%, dublu fata de media UE, iar randamentele reale sunt de 5 ori mai mari decât în celelalte state UE.
Toate taxele și impozitele sunt plătite la zi și în întregime.

Cum se rezolva problemele care vizează veniturile? 
Singura soluție consta în masuri alternative de impozitare mai mult sau mai puțin compatibile cu legislația UE: impozitarea cifrei de afaceri și renunțarea la impozitarea pe profit, impozitarea tranzacțiilor bancare, taxa pe active, taxa pe capital în cazul în care se constata crearea de condiții economice artificiale, gen fărâmitarea sau fragmentarea operațiunilor etc. 
Atentie:soluțiile de care spun nu sunt invenția mea, sunt puse la dispoziție de auditul Curții de Conturi Europene, (nu degeaba impozitarea cifrei de afaceri a aparut ca măsura într-un anumit program) însă din 2016 și pana în prezent, nici un stat membru nu a luat masuri de acest gen, preferând alte artificii și nici Comisia Europeană nu a propus amendarea Directivelor existente.

Exista un mare lobby la Bruxelles ca directivele actuale sa nu se schimbe. Ca sa înțelegeți cât pierde bugetul Uniunii Europene luați raportul pe TVA prezentat de comisarul european, Moskovici și veți vedea ca, anual, doar la TVA se pierd sume echivalente bugetului anual al UE(peste 140 miliarde euro). 
Asa ca e foarte complicat, din acest punct de vedere. Vedem ce va fi!

Să mai spun o particularitate legata de Romania: cam în toate companiile astea mari regăsim în board un fost ofițer sau copil de ofiter die sau sie... Coincidenta sau nu!
O alta particularitate o reprezinta faptul ca majoritatea analiștilor economici sunt în sfera de influenta a acestor multinaționale. Unii plătiți, alții obedienti care spera sa prindă un post de CEO sau CFO bine plătit. De aceea nici nu o sa aveți opinii obiective din partea lor! 
Sa aveți un an nou, cu sănătate și nu va mai certați între voi pe tema asta. 
Va spun cu certitudine ca fenomenul depășește orice opinie individuala am avea, oricare dintre noi!”, a încheiat postarea.


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.