ascultă articolul

Gheorghe Piperea, unul dintre inițiatorii legii dării în plată, care a iscat o imensă controversă între sistemul bancar și Parlamentul României, atrage de această dată atenția asupra faptului că Statul român va fi nevoit să se împrumute de pe piața externă.

Avocatul estimează că suma pe care acesta o va contracta este de 15,5 miliarde de euro, bani care cel mai probabil ”vor merge către acoperirea găurii create în buget de proasta colectare a veniturilor la bugetul de stat”.

”Au trecut alegerile locale. Hai sa ne intoarcem la oile noastre.
Asa cum spuneam saptamana trecuta si cum, de altfel, banuia toata lumea, Statul roman se va imprumuta cu peste 15,5 miliarde de euro in urmatoarea perioada. Ministerul Finantelor a anuntat a "are in vedere" sa se imprumute cu 1,5 mld euro de la institutiile financiare internationale, pentru a sustine scadenta in 2016 a unor euroobligatiuni, si cu 3 mld de euro prin emiterea de obligatiuni pe piata internationala, pentru "consolidarea rezervei valutare" a Trezoreriei Statului.

[nu va temeti de limbajul de lemn al acestei fraze; va explic mai jos]

In plus - iar acest lucru chiar e preocupant din mai multe puncte de vedere - MFP urmeaza sa emita si sa vanda titluri de stat in valoare de 48-50 mld lei (cca 11 mld euro). Nu se precizeaza destinatia acestui imprumut. Probabil ca va fi un "credit de nevoi personale" cu ipoteca contractat de stat, ipoteca urmind a fi pusa pe veniturile pe care Statul le incaseaza de la noi (dar pe care omite sa le incaseze de la cei care practica optimizarea fiscala si de la evazionistii pe care fiscul, cu tot cu antifrauda sa spargatoare de nunti, s-a obisnuit sa nu ii vada sau sa nu ii deranjeze). Banii, mai mult ca sigur, vor merge catre acoperirea gaurii create in buget de proasta colectare a veniturilor la bugetul de stat. De altfel, comunicatul MFP chiar spune ca cei 3,75 mld lei care, in decursul lunii iunie 2016, vor fi colectati de la banci din subscrierile de catre acestea de obligatiuni si certificate de trezorerie cu dobanda de 2,25% pe an, vor merge catre "refinantarea datoriei publice si finantarea deficitului bugetului de stat". Va rog sa observati ca, desi, in decembrie 2015 aveam excedent bugetar, acum avem deja deficit bugetar care trebuie (re)finantat cu imprumuturi. Bine, ce nu ne spune comunicatul MFP este ca, intre timp, peste 2 mld lei s-au utilizat pentru garantiile oferite de stat bancilor in programul Prima casa.”, a scris Gheorghe Piperea pe contul său de Facebook.

Avocatul mai scrie și despre dobânda pe care o vor primi băncile din partea statului, mult mai mare decât cea oferită de instituțiile bancare pentru depozitele atrase de la populație.

Acesta atrage atenția asupar faptului că instituțiile de la Washington și Bruxelles ar putea impune României aceleași condiții din 2010, atunci când au fost tăiate pensiile și salariile.

”Bun. Prea bun. Prea de la Washington si Bruxelles.
Mai sunt lucruri interesante de observat aici : titlurile de stat in valoare de 11 mld euro nu vor putea fi achizitionate decat in proportie foarte mica de populatie (probabil, sub un mld lei). Restul va fi destinat bancilor, fondurilor de investitii si institutiilor financiare internationale (50% piata interna, 50% piata externa). Pentru cumpararea acestor titluri de stat, bancile vor primi o dobanda minima de 2,25% pe an. In conditiile in care dobanda la depozitele atrase de la populatie si de la firme este de sub 1% (si sa nu uitam ca Euribor si Libor sunt si vor ramane ani de zile la niveluri negative), inseamna ca Statul roman e o buna vaca de muls in conditiile desertului de oportunitati pe care, singure, si l-au creat bancile (populatia la uraste, firmele le evita). De altfel, se vede usor foamea uriasa de astfel de titluri, din moment ce o emisiune de 500 de milioane de lei, derulata ieri, a fost supra-subscrisa de 2 ori si ceva - bancile au oferit 1,2 mld de lei pentru aceasta emisiune de doar 0,5 mld. In plus, titlurile de stat au risc zero in portofoliul bancilor, deci plasamentul in astfel de titluri amelioreaza ratingul (eventual, deteriorat al) unor banci si le permite altora sa se imprumute mai ieftin pentru a-si refinanta plasamentele in credite. Pe de alta parte, va rog sa observati ca mare parte din acesti bani, care ar trebui sa fie atrasi intr-o singura luna, iunie (e vorba de 3,75 mld lei) sunt necesari "refinantarii" unui alt credit obligatar, scadent tot in iunie. Deci, ca si multi consumatori, care nu mai pot sa isi achite la scadenta toate datoriile, si statul este in aceasta situatie, doar ca are cu ce sa se refinanteze : statul se imprumuta din nou, rostogolind datorii mai vechi, in timp ce consumatorul "trebuie" sa poarte jugul pana la final (si, uneori, si dupa).

In mod evident, refinantarea statului se face cu costuri mai mari. Trebuie sa castige, totusi, si cineva din asta, nu? Banci, intermediari, consultanti... In fine, ceea ce ar trebui sa ii faca, realmente, anxiosi pe psd-isti (care, in aceste momente, isi fac calcule fericite relative la re-preluarea guvernarii) este imprumutul de 1,5 mld euro destinat consolidarii rezervei valutare a Trezoreriei Statului, imprumut care urmeaza a fi contractat de la institutiile financiare internationale (FMI, Banca Mondiala sau, dupa caz, Comisia Europeana ori BCE). Va reamintiti, desigur, ca si imprumutul din 2010 luat de la FMI si de la CE, in valoare cumulata de 20 mld de euro, a fost destinat, in proportie de peste 60%, "consolidarii rezervei valutare", dar nu a statului, ci a BNR (ce a facut BNR cu acesti bani e alt subiect, tot atat de preocupant, dar discutia se amana pentru alta ocazie). Si, desigur, bugetarii, pesionarii si parintii aflati in ingrijirea copiilor mici isi reamintesc ca acel imprumut din 2010 a fost insotit de cele mai dure masuri de austeritate din intreaga Europa - 25% reduceri de salarii, 15% reduceri de pensii si indemnizatii, sute de mii de concedieri, un milion de falimente personale. Acelea au fost conditiile puse de FMI si CE (despre care am aflat, ulterior, de la un fost presedinte FMI, ca au fost supralicitate de Isarescu si Basescu). Nu vad niciun motiv ca aceste conditii sa nu fie reluate. Dimpotriva. Practic, acesta va fi programul de guvernare impus guvernului, politic, sau tehnocrat, care se va fi instalat dupa alegerile din decembrie 2016. Viitorul arata roz, cu o tenta pronuntata de violet (de la vanatai).”, scrie în încheiere avocatul.