Achizițiile de aur de către băncile centrale au atins cel mai înalt nivel din 1967 încoace, a anunțat Consiliul Mondial al Aurului (CMA), iar Moscova și Beijingul sunt pe primele locuri.

Numai în trimestrul III, băncile centrale ale țărilor lumii au cumpărat aproape 400 de tone de aur, un fenomen fără precedent în ultimele decenii, scrie Financial Times.

Ultima dată, creșterea masivă cererii de aur a fost motivul care a dus la prăbușirea sistemului Bretton Woods.

Cererea de aur a depășit anul acesta cifrele din 1967, afirmă analiștii de la Consiliul Mondial al Aurului.

Ei cred că Rusia și China au devenit principalii cumpărători, deși, oficial, pe primele locuri se situează Turcia și Uzbekistan, cu 31 de tone, respectiv 26 de tone în trimestrul trei.

Financial Times explică această dinamică prin dorința țărilor de a-și diversifica rezervele, renunțând la dolar.

Experții notează că estimările cantităților de aur cumpărate depășesc în mod semnificativ cifrele oficiale, ceea ce duce la speculații printre producători privind identitatea cumpărătorilor și a motivelor lor.

Financial Times scrie că estimările cele mai pesimiste ale CMA depășesc volumul achizițiilor raportate de FMI și de băncile centrale individuale, adică de 333 de tone de la începutul anului și până în septembrie.

Astfel, doar în luna noiembrie, achizițiile de aur ar fi fost de 673 de tone de aur.

Rusia produce circa 300 de tone de aur anual, iar sancțiunile au un efect serios asupra industriei de minerit aurifer.

 Giovanni Staunovo, analist la compania financiară elvețială UBS, afirmă:

„Date fiind restricțiile la export, este logic să presupunem că a fost Banca Centrală a Rusiei (cea care a cumpărat aur).”

Banca Centrală a Rusiei are de multă vreme în vedere politica de a-și mări rezervele de aur, scrie Financial Times.

În 2006, Banca afirma că intenționează ca 20-25% dintre rezervele sale să fie păstrate în aur, iar în februarie anul acesta aurul reprezenta, 20,9% din rezervele Rusiei.

Din februarie, când a avut loc invadarea Ucrainei, Banca Centrală a Rusiei a încetat să își mai facă publice statisticile.

Elena Nabiulina, șefa Băncii Centrale a Rusiei, declara la jumătatea lunii decembrie:

„Aurul și rezervele noastre de valută străine sunt suficiente acum. Nu ne propunem să speculăm acumularea de aur și de devize străine.”

Ea sublinia că nivelul de aur și de yuani este suficient, încât nu este nevoie de acumulări suplimentare.

La rândul lor, autoritățile chineze au recunoscut oficial creșterea volumului de achiziții de aur. Potrivit Băncii Centrale de la Beijing, în noiembrie, pentru prima dată din 2019, rezervele de aur au crescut, fiind cumpărată o cantitate de 32 de tone cu 1,8 miliarde de dolari.

Însă, Consiliul Mondial al Aurului consideră că volumul de aur achiziționat de China este cu siguranță mai mare.

Potrivit strategului analistului Niki Shiels, de la MKS PAMP, dacă cifrele oficiale raportate de Beijing ar fi corecte, atunci prețul aurului ar fi trebuit să fie în luna noiembrie cu 75 de dolari mai mic.