ACTUALIZARE 23:50 Imigrația legală din afara Europei în Uniunea Europeană e inevitabilă și este nevoie de imigranți în întreaga Europă, din motive demografice, însă trebuie creată o bază de acceptare la nivel social mult mai largă în privința imigrației legale, a declarat, joi, Herman van Rompuy, fost președinte al Consiliului European, în cadrul unei dezbateri organizate la București pe tema viitorului U.E. și a viitorului economiei românești, potrivit Agerpres

„Protejarea granițelor externe ale Uniunii Europene este și ea o chestiune de suveranitate. Trebuie să decidem noi cine pătrunde pe teritoriul european și cine nu. Cu cât granițele vor fi mai sigure, cu atât avem nevoie de mai puțină solidaritate în distribuția solicitanților de azil la nivelul întregii Uniuni. Italia și Grecia sunt țări-gazdă pentru mulți imigranți. În protejarea frontierelor externe s-au făcut progrese semnificative în privința măsurilor de control la granițe față de 2016, dar trebuie să fim conștienți că vom avea nevoie de imigrație legală la niveluri superioare, în întreaga Europă. Vă dau doar o singură cifră - populația Italiei, fără imigrație, se va înjumătăți până la sfârșitul acestui secol, așadar imigrația legală e inevitabilă, dar pentru ca această idee de imigrație legală să poată primi susținere suficientă în societate, trebuie să putem controla imigrația ilegală, de aceea ne trebuie o bază de acceptare la nivel social mult mai largă în privința imigrației legale”, a explicat fostul președinte al Consiliului European, în prezent președinte al Centrului de Politici Europene.
 
ȘTIRE INIȚIALĂ Prognozăm intrarea într-o recesiune economică în anul 2020, cauzată de probleme economice artificiale provocate de deciziile politice care au impus programul de taxe vamale al SUA și Brexitul, a declarat joi fostul președinte al Consiliului European și actualul conducător al Centrului de Politici Europene, Herman van Rompuy, citat de Agerpres.

„E posibil să fie nevoie să atingem obiectivele (europene, n.r.) de coeziune socială și de competitivitate și de suveranitate într-un climat economic de stagnare sau de recesiune, cel puțin în unele din statele membre. Aceasta este perspectiva prin care trebuie să vedem lucrurile. Majoritatea economiilor majore (din Uniunea Europeană, n.r.) continuă să crească, nu suntem încă în recesiune, nu încă, și un economist foarte faimos prezice o recesiune pentru anul următor, am prezis o recesiune și în 2008, iar acum o prognozăm pentru 2020, deci lecția e simplă. Sigur, trebuie să fim foarte precauți dacă ne întoarcem la această problemă, dacă am avut dreptate acum 15 ani nu înseamnă că o să ai mereu dreptate. Deci fiți mereu foarte precauți când aveți de-a face cu astfel de prognoze”, a afirmat fostul președinte al Consiliului European, în cadrul unei reuniuni dedicate viitorului U.E. și viitorului economiei românești.

Herman van Rompuy a atenționat că încetinirea creșterii economice din Zona Euro va dura mai mulți ani și a avertizat că posibilitatea de stagnare economică a Germaniei este un indicator care provoacă îngrijorare.

„Da, are loc o încetinire a ratei dezvoltării economice, în special în Zona Euro va fi undeva la doar 1%, și nu doar anul viitor, ci în anii următori. Dar rata de dezvoltare foarte lentă, aproape de nivelul de stagnare, care îi îngrijorează pe foarte mulți în Europa, se înregistrează în Germania. Germania are economia cea mai ciclică din Europa. E și cea mai mare economie, dar are și cea mai mare volatilitate, pentru că e țara cea mai industrializată. Industria reprezintă aproape un sfert din PIB-ul Germaniei. Marea Britanie nu mai este o economie industrială, la ei industria are doar 10% din PIB. Iar Germania e forța, locomotiva industriei europene, iar când lucrurile merg prost la nivelul economiei globale economia germană este afectată și toată economia europeană este afectată. Deci e o rată mică de dezvoltare la nivelul Europei, cu excepția Italiei”, a explicat Herman van Rompuy.

Fostul președinte al Consiliului European este de părere că problemele economice sunt consecințe ale unor decizii politice, precum Brexit-ul în cazul Regatului Unit și taxele vamale impuse de S.U.A. comerțului cu U.E. 

„Problemele economice curente nu sunt neapărat economice, dar au consecințe economice. Problemele curente sunt artificiale și sunt niște probleme interne. Aceste probleme au de-a face cu războaiele comerciale (programul de taxe vamale inițiat de Administrația Trump, n.r.) și cu Brexit-ul. Dacă putem soluționa aceste două probleme, atunci pericolul scade sau dispare cu totul la nivelul economiei mondiale. E de sperat că putem ajunge la un acord cu Marea Britanie în orele și zilele care au mai rămas și e de sperat că Statele Unite vor reveni la negocieri în privința războaielor comerciale, dar încă nu am ajuns acolo. E vorba deci de decizii politice, Brexitul e o decizie politică. Dacă putem depăși aceste blocaje politice, atunci perspectiva pe plan economic e mult mai senină. Problema actuală nu e una economică, ci politică, deci ne trebuie o soluție politică pentru a recupera o poziție solidă și de durată de creștere economică", a susținut Herman van Rompuy.

Acesta a opinat că Zona Euro nu este pregătită să facă față unei crize financiare la nivel internațional, motiv pentru care această uniune economică trebuie consolidată și pregătită pentru provocările ce vor urma.

„România nu este încă în Zona Euro, dar este afectată de ceea ce se întâmplă în Zona Euro. Prin urmare, trebuie să consolidăm Zona Euro și Spațiul Schengen, deoarece o criză financiară la nivel internațional nu este exclusă pe termen lung. Sper să nu o vedem în viitorul apropiat, dar (criza va veni, n.r.) dintr-un singur motiv: nivelul datoriilor publice și private este acum mult mai mare peste tot în lume decât era cu 10 ani în urmă, la momentul începerii crizei bancare. Deci trebuie să fim cât se poate de prudenți, pentru că o criză economică se poate produce din nou, iar întrebarea este: Zona Euro este pregătită să facă față unei astfel de crize? Iar răspunsul este cât se poate de simplu: nu! Deci trebuie să consolidăm Zona Euro, pentru că o criză financiară poate reveni, nu știm când, să sperăm că este cât se poate de departe, dar trebuie să fim pregătiți de ea”, a precizat Herman van Rompuy.

Fostul lider al Consiliului European a explicat că este nevoie de investiții mai mari în sectorul public și privat din toate statele Uniunii Europene, mai ales în prezent, când ratele dobânzii sunt la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani, existând în unele țări membre rate ale dobânzii negative.

„Economia noastră poate să fie mult mai puternică dacă cooperăm mai mult în privința politicilor industriale. Trebuie stimulate programele de competitivitate la nivel european. Deci, trebuie să fim conștienți în general că în Europa suferim cu toții de un nivel prea scăzut de investiții. În China însă, problema e reprezentată de investițiile excesive. Peste 40% din PIB este investit acolo în sectorul public și privat, și apropo, în China este greu de făcut o diferență între investițiile din cele două sectoare. Noi (Uniunea Europeană, n.r.) investim doar jumătate din acest volum, și avem nevoie, nu doar în țările Zonei Euro, ci peste tot în statele din U.E. avem nevoie de investiții mai mari. Acest decalaj între economii și investiții - pentru că economisim mult mai mult decât investim - duce la rate ale dobânzii la nivel negativ. Aceste rate sunt la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani. Chiar și în Grecia, pe termen scurt, avem rate ale dobânzii negative. Deci acum este practic cea mai bună perioadă pentru investiții, pentru că banii sunt atât de ieftini”, a subliniat Herman van Rompuy.