Economistul Lucian Isar a lansat o serie de acuzații dure la adresa conducerii BNR,  spunând pe blogul său că "anumiți angajați și-au "tras" bonusuri din împrumutul de la FMI".

"Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget. Totuși, raportul instituției arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare. Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajați, prin fondul de participare a salariaților la profit", scrie Isar pe blog.

Economistul spune că "bonusul de «până în 10%» din profit (de aici apare că merg până în buza cu 9,99%) îl iau unii angajați BNR în fiecare an în care «fac profit» pe emisiune monetară, rezerva valutară a statului, aur, menținerea de dobânzi și rezerve minime la niveluri ridicate etc.

Rezultatul BNR din 2012 este influențat pozitiv de jumbo împrumutul contractat de România cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.

Banii sunt fungibili și se pare că angajații Curții de Conturi au dificultăți în a estima, la rubedenii și cunoștințe, cât din veniturile generate direct și indirect de împrumutul de la FMI au intrat în «fondul de participare a salariaților la profit»".

Potrivit lui Isar, țara noastră a luat un împrumut mult prea mare de la FMI. Fără prea multe cunoștințe economice, oricine poate înțelege că a fost acceptat un împrumut prea mare lecturând următoarele considerente:
-La momentul estimării dimensiunii împrumutului, FMI și BNR considerau că în 2009, creșterea economică va fi de 3% (faimoșii 5% în următorii 10 ani ruminați de Guvernatorul Isărescu);
-În 2009 economia României a "crescut" (datorită frânării excesive a economiei reale prin pârghia monetară și de credit) cu minus 7,1%
- Diferența de prognoză de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adică aproximativ de 15 miliarde de euro se regăsește în rateul de estimare, în folosul bonusului BNR
- România nu a considerat necesar să folosească aproape 8 miliarde ceea ce reprezintă o altă dovadă a supradimensionării creditului cerut și aflat la dispoziția BNR.

Ca și trivia în aceeași perioadă în care BNR acceptă cu brațele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare și încercarea de supradimensionare a împrumutului sugerat în cazul lor, iar Turcia a tras de timp un an, până era evident că nu mai este nevoie de împrumut.

Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveală pe măsură ce se schimbă decidenții implicați.

Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de către BNR, regăsit în profitul raportat în acei ani și în bonusuri.

Situația unică a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civilă și penală prin art. 25 și la pachetul de 40 mii euro dar și la faptul că dacă BNR este pe minus se poate îndestula de la buget iar dacă are profit prin diferite mecanisme plătește bonus de performanță.

"La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei și aparține în întregime statului", a mai afirmat acesta.

Banca Națională a României a avut în majoritatea anilor de după revoluție pierdere.

Când a avut pierdere suma a fost acoperită de la bugetul statului, susține Isar: "Când a reușit să treacă pe profit, cum sunt anii cu împrumuturi FMI, și-au acordat bonusuri de performanță. Limuzinele, 5 bucăți a 1 milion de euro au fost achiziționate și în ani cu pierderi. Banca Națională a României a lansat joi, pe portalul licitațiilor publice SEAP, o licitație pentru cumpărarea a cinci limuzine în leasing operațional, cu o valoare estimată la 4,5 milioane de lei (1 milion euro) cu TVA, condițiile impuse furnizorilor în legătură cu dotarea mașinilor fiind stricte", mai adaugă Lucian Isar pe blogul său.