ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, susține că sumele pe care teoretic statul ar trebui să le ia ca impozit Bisericii Ortodoxe Române (BOR) vor rămâne în cadrul bisericii pentru activități cu caracter social.

„Nu vorbesc despre o impozitare a Bisericii, doar în a sublinia mult mai bine și mai clar rolul acesteia pe care îl are în societate vizavi de problemele cu caracter social. Adică, acele sume pe care statul teoretic al trebui să le ia rămân la Biserică. Nu le ia statul deloc, iar biserica de acei bani întreprinde activități cu caracter social pe care statul le menționează și anume: copii cu probleme, persoane cu dizabilități, oameni în vârstă”, a declarat, sâmbătă, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3, în care a fost întrebat dacă mai susține impozitarea bisericii potrivit unor declarații făcute anul trecut în acest sens.

În ceea ce privește modul în care poate fi verificată Biserica dacă a derulat acele activități sociale, mai ales că în momentul de față biserica nu plătește impozit pe ceea ce vinde și pe serviciile pe care le oferă populației, Teodorovici a răspuns: „E posibil să se aplice o sumă forfetară”.

„Repet. Asta a fost ideea. Discutăm împreună care sunt acele activități pe care statul ar putea să...., dar suma respectivă nu o ia statul și rămâne la nivelul bisericii, pentru că Biserica a demonstrat foarte clar că mult mai bine gestionează acest tip de probleme. Statul a dovedit că este corigent la acest capitol, de a avea grijă de probleme sociale, iar biserica a făcut asta foarte bine în ultimii ani. Astfel de acțiuni, să spunem, opresc acel curent negativ împotriva Bisericii!”, a subliniat ministrul Finanțelor .

Acesta a menționat că MFP nu impozitează când are nevoie de bani „doar așa, te apuci și pui birul pe o țară, indiferent că este biserică sau altceva”. „Ideea așa a fost: nu să impozităm, nu să punem birul pe nimeni, era o chestiune corectă față de cei trei, biserică, administrație/guvern și populație. Era o chestiune în care toată lumea avea de câștigat”, a adăugat Teodorovici.

Întrebat cum ar putea primi un angajament din partea Bisericii Ortodoxe prin care să se știe că banii pe care nu îi dă la Bugetul de stat se vor duce pe partea socială, șeful MFP a răspuns: „Repet, este o evidențiere a unor sume de bani cu destinație clară către zona socială de care statul din păcate nu știe de ani de zile. Va exista o discuție informală cu Patriarhul. După slujba de duminică putem să discutăm”.

În luna iunie 2017, Eugen Teodorovici susținea impozitarea bisericii și le cerea reprezentanților BOR să ajungă în secolul XXI.

„Biserica trebuie să înțeleagă și să aleagă. Trăim în secolul XXI. Este nevoie de bani, de foarte mulți bani. Sunt subiecte pe care biserica probabil nu le îndrăgește, dar trebuie să găsim un compromis. E o discuție pe care am început-o în 2015 cu Patriarhul, nu într-un mod direct, dar am lăsat să se înțeleagă că undeva, cândva, într-un viitor foarte apropiat trebuie să discutăm despre acest subiect. Putem să găsim o formulă pe care și Biserica să o accepte, și populația să o primească foarte bine și anume: trebuie să vedem care sunt acele activități cu caracter economic care pot fi impozitate”, declara atunci Teodorovici.
 
BOR a emis atunci un punct de vedere, pe care îl redăm mai jos:
 
„Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităților etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și contribuțiile membrilor partidelor politice, statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale;

La fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilități fiscale, ca expresie a regimului democratic în care cetățenii sunt încurajați și sprijiniți să-și exercite drepturile și libertățile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale. Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizațiile societății civile, tocmai pentru că acestea își împlinesc vocația și misiunea fără intermedierea statului;

Singurele venituri ale cultelor religioase din Romania (și din spațiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult și contribuții (nu taxe) pentru nunți, botezuri și alte servicii religioase, care nu sunt activități comerciale. Pentru aceste contribuții se emit și trebuie să se emită chitanțe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanțarea, rămân exclusiv în circuitul intern și sunt reinvestite în întreținerea și repararea lăcașurilor de cult, precum și în numeroasele activități cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai mare și intensă activitate filantropică din Romania.

Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pe clădiri și terenuri aflate în  folosință, pe salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pe orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaționale și culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terți sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcționat către repararea și întreținerea lăcașurilor de cult sau către opere de natura celor menționate;

Biserica Ortodoxă Romană, ca și celelalte culte religioase, este impozitată de către stat și beneficiază de anumite facilități fiscale, exact ca orice altă organizație a societății civile, inclusiv pentru efortul și capacitatea cultelor religioase de a integra peste 99,8% din populația rezidentă a României;

Astăzi, independent de numărul și dimensiunea proprietăților confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza și culminând cu regimul comunist, tema retrocedărilor are de-a face cu reconstituirea dreptului fundamental la proprietate și nu trebuie pusă în balanță cu aceea a facilităților fiscale. Biserica merită menținerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizații ale societății civile (bazat pe facilități fiscale, nu privilegii), indiferent dacă i se retrocedează toate proprietățile confiscate sau nu se întâmplă acest lucru;

Biserica Ortodoxă Română este formată în mod organic din mai multe mitropolii, care s-au întemeiat cu mult înainte de anul 1863, când a fost emisă Legea secularizării averilor mănăstirești. Mitropolia Țării Românești și cea a Moldovei au luat naștere în secolul al XIV-lea, în același timp cu întemeierea acestor două state medievale românești. Dobândirea autocefaliei BOR (1885) și ridicarea sa la rangul de Patriarhie (1925) arată limpede că Biserica Ortodoxă Română exista, nu că nu exista ca instituție anterior anului 1863. Așadar, bunurile sale confiscate prin Legea secularizării averilor mănăstirești îi aparțineau deja de secole”, se spunea într-un comunicat al Patriarhiei.