Mă refer la scrisoarea publicată de șeful BCR, "românul Sergiu Manea", privind legea dării în plată, "mult mai radicalizată” în noua sa versiune după cum vărsa lacrimi de crocodil Manea. Ideile principale:

1.Când sectorul bancar (sau Manea personal, nu e foarte clar) tocmai se pregătea- în acest context delicat pe plan global, dominat de incertitudini-să lanseze un proiect de țară amplu, Pactul pentru Prosperitate, "un proiect bazat pe încredere reciprocă și aspirații comune pentru bunăstare”, iată că mediul politic ne adâncește într-un climat de neîncredere, legislație punitivă și lipsă a dialogului constructiv. In traducere, sectorul bancar tocmai se iertase pe sine pentru abuzurile comise împotriva debitorilor, păcatele tinereții creditării în România fiind șterse, în opinia reprezentanților săi, de cele câteva conversii cu discount a împrumuturilor în franci, scăderea dobânzilor astronomice cu câteva procente și ceva PR plasat strategic. Cum să mai aduci atunci în discuție o lege care să permită debitorilor să plece acasă liberi de datorii de vreme ce au lăsat cheile casei la bancă? De ce nu pot uita și oamenii aștia de externalizările și comisioanele abuzive, de costurile răsărite ca peste noapte după 2008, de ce nu pot face tabula rasa pentru a se reîmprietenii cu băncile pe marginea noilor contracte de credit? Că vezi bine că băncile nu le poartă pică și sunt dispuse să le dea noi împrumuturi, că doar au capacitate majorată de creație monetară după ultimele reduceri ale RMO-urilor operate de papa Isărescu...

2. Bancherul e oripilat ca deși proiectul a fost retrimis în Parlament "oportunitatea” n-a fost folosită de inițiatorii legii pentru a opera modificările cerute de industria financiară, ba mai mult, proiectul a ieșit chiar mai "radicalizat”. Și ce modificări ceruse industria bancară și lobby-ul sau din media? Pai, o nimica toată: legea să nu oblige băncile să se conformeze, să existe doar conformare voluntară. Sau să nu fie retroactivă, adică să se aplice doar pentru contractele noi (eventual excluzând programul Prima Casă), punând în paranteză faptul că contractele vechi generează efecte în prezent și viitorul apropiat și îndepărtat (scadențele la ipotecare sunt totuși de 20-30 de ani). Or, au primit doar faptul că numai consumatorii (deci nu speculatorii pe persoană juridică) pot beneficia de lege, iar de prevederile acesteia se vor bucura suplimentar și cei deja executați silit de bancă (adică să nu le mai fie urmărite veniturile dacă tot și-au pierdut casele). Extremism curat monșer, asta e genocid cu sânge rece asupra nevinovatelor profituri ale industriei generatoare de bani! Păi, la ce bun au facut presiuni ambasadorii la Cotroceni, la ce folos a fost mobilizat BCE-ul sa comita scrisorele, de ce i-a mai demascat Hotnews pe Piperea si Zamfir iar ZF-ul a dat liber la analize partinitoare, daca noua lege e tot in defavoarea băncilor?

3. Ia sa-l citez aici direct pe Manea. "Ar trebui să stabilim clar scopul ultim al legilor, deoarece numai piețele financiare puternice, bine reglementate și, mai ales, lichide se pot afla la baza succesului economic și bunăstării societății. Mă îndoiesc sincer că vreodată poate fi un scop legitim sacrificarea aspirațiilor tinerilor care visează la un cămin, o familie, o viață împlinită cu sprijinul unui credit”. Adică, băi proștilor, dacă iese legea nu mai dăm credite și o să stați cu mamele până la pensie fătălăilor!”. Mă rog, spus mai elegant, în financereza. Amenințarea nu ține, în SUA se dau credite chiar dacă debitorii pot preda cheile băncii, ba asta n-a împiedicat bula din 2003-2005. O să mai umfle și domnul Manea și coledzii și alte bule (ca memoria bizonului e scurtă și oricum nu ține mai mult de o generație), numai că nu imediat, fapt ce îi infurie un pic...

4. Concluzia, apoteotică. "Cred în raționalitate și sper că va avea câștig de cauză. Industria bancară are, în orice caz, datoria legală de a asigura administrarea efectivă și prudentă a instituției de credit în susținerea deponenților săi. Schimbarea condițiilor va atrage măsuri de protecție. De protecție și nu de creștere sau prosperitate”. Pe langa deja cunoscutul "v-ați sters pe bot de credite”, Manea mai pune odata placa cu protecția deponenților. Care deponenți? Ăia care au suportat dupa 2008 apariția comisioanelor de administrare a contului curent, taxele la încasarea de bani în cont, comisioanele astronomice la ATM-uri doar pentru că sectorul bancar avea ceva bilanțuri de dres după spargerea bulei creditului? Ca să nu mai vorbim că basmul "băncile dau credite din banii bunicuțelor care fac economii” nu-l mai crede nici domnul Oanta de la BNR. Incetați să vă mai ascundeți după corcoduș cu asta, depozitele vin din credite și nu invers! Vezi un film simpatic despre iluziile întreținute de bancheri (autor Positive Money).