ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Raiffeisen Bank a avut câștig de cauză într-un proces legat de darea în plată. Asta înseamnă că debitorii sunt acum obligați să reia plata ratelor, iar executarea silită reintră în vigoare. Procesul a fost câștigat în apel la Tribunalul Ialomița, informează ziare.com.

Anterior, pe fond, contestația băncii a fost respinsă de către Judecătoria Fetești, pe 30 iunie, ca neintemeiată.

În 2013, imobilul pus gaj a fost scos la vânzare de executorul judecătoresc. Potrivit anunțului licitației, clienții datorau băncii 36.421 de franci elvețieni și 6.776 de lei cheltuieli de executare silită. Valoarea estimată a imobilului este de 10.900 de euro.

Iată decizia Tribunalului Ialomita, publicată pe site-ul instanței: „In baza art. 480 Cod procedura civila admite apelul declarat de RAIFFEISEN BANK S.A. impotriva sentintei civile nr. 905/30.06.2016 a Judecatoriei Fetesti, pe care o schimba in tot in sensul ca admite contestatia formulata de Raiffeisen Bank S.A. impotriva citatiei din 24.05.2016 emisa de B.N.P. Asociati Stuparu Ion si Moraru Raluca - Ana S.P.N., pe care o anuleaza. Dispune repunerea partilor in situatia anterioara emiterii citatiei. Definitiva".

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai. Ea prevede că, în momentul în care titularul nu mai poate plăti ratele, el va trimite o notificare băncii prin care anunță că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar instituția financiară nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăți ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Însă unele bănci, printre care și Raiffeisen, au reclamat legea la Curtea Constituțională, invocând mai multe nereguli, printre care se numără caracterul retroactiv al actului normativ.

Cel puțin 150 de astfel de cereri se află pe masa judecătorilor CCR, care urmează să dea o decizie în acest sens în următoarele săptămâni.