Deputatul independent Remus Borza a propus Guvernului și Parlamentului mai multe măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat, printre care implementarea unei directive europene care obligă multinaționalele să plătească impozit în țara în care realizează veniturile și care ar aduce patru miliarde de euro la buget.

Astfel, el propune implementarea începând cu 1 ianuarie 2018 în legislația internă a Directivei Europene 1164/2016 prin care multinaționalele sunt obligate să plătească impozit în țara în care realizează venit.

"Prin această măsură se limitează practicile multinaționalelor de externalizare a profitului prin prețuri de transfer, împrumuturi acordate de societățile-mamă, cu dobânzi prohibitive și alte metode de 'optimizare fiscală'. Impactul acestei măsuri este un plus de patru miliarde de euro la buget", potrivit unui comunicat al parlamentarului.

Totodată, el susține că este necesară implementarea, tot de la 1 ianuarie 2018, a Ordonanței 91/2014 care obligă agenții economici să-și conecteze casele de marcat cu registrele electronice la serverele ANAF. Prin această măsură, statul vede în timp real dinamica și trasabilitatea impozitelor și taxelor pe care le are de încasat.

"Deși această măsură trebuia să intre în efectivitate la 1 ianuarie 2015, ea a fost amânată de trei ori. O dată de Guvernul Ponta și de două ori de Guvernul Cioloș. Prietenii știu de ce. Prea multă transparență dăunează, mai ales anumitor firme cu statut special. Această măsură a fost preconizată a fi implementată încă din 1999, odată cu adoptarea Ordonanței 28/1999. Impactul acestei măsuri este un plus de două miliarde de euro la buget", a arătat Borza.

În plus, modificarea redevențelor petroliere plătite de OMV Petrom și de alte companii care exploatează resursele țării ar mai aduce un plus de 200 de milioane de euro la buget.

Este necesară, de asemenea, înăsprirea legislației privind combaterea evaziunii fiscale și a spălării banilor, precum și asimilarea acestor infracțiuni crimei organizate, majorarea pedepselor între un minim de 10 ani și un maxim de 20 de ani închisoare și confiscarea extinsă a averii, cu un impact de plus 300 de milioane de euro la buget.

Campaniile de informare și insentivare, care să conducă la creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor în ceea ce privește plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate statului, vor avea un aport de alte 200 milioane euro la bugetul de stat, consideră Borza.

"Într-adevăr, România înregistrează o evaziune fiscală la TVA de 37%. Cea mai mare din Europa. Anul trecut, din 19 miliarde de euro TVA de colectat, au ajuns la buget doar 11,7 miliarde euro. 7,3 miliarde euro s-au pierdut pe drum. Nici anul acesta nu stăm mai bine la colectarea veniturilor bugetare. Din 254 miliarde lei venituri estimate, pe primele 6 luni, ANAF a strâns în vistieria țării doar 117 miliarde lei. Ca să atingă ținta bugetată, ar trebui să colecteze în semestrul doi cu 17% mai mult. Misiune imposibilă pentru o instituție hiperbirocratizată și nereformată. Cele șapte miliarde de euro necolectate din TVA ar acoperi toate găurile, deficitele și nevoile din buget. Ar acoperi în primul rând creșterea cheltuielilor de personal din anul 2017 cu 12 miliarde lei față de anul trecut, respectiv de 57 la 69 miliarde lei și creșterea cheltuielilor cu asistența socială de 10 miliarde lei, de la 81 la 91 miliarde lei", susține deputatul independent.

El susține că split TVA nu va ajuta cu nimic, ci, dimpotrivă, efectul va fi erodarea încrederii în Executiv, precum și o lipsă de predictibilitate și stabilitate a politicilor economice și fiscale.

"Gura păcătosului Mișa adevăr grăiește. Ieri, în plenul Parlamentului, a recunoscut că 82,35% din contribuabilii care declară TVA îl și plătesc. Pentru o minoritate de 17%, contribuabili rău-platnici, nu poți pedepsi peste 500.000 de firme oneste. Împingi spre faliment aproape 300.000 de IMM-uri care au peste 2,5 milioane de angajați și 44% din cifra de afaceri a României. Nu este un secret pentru nimeni că firmele românești sunt decapitalizate. Nici statul și nici băncile nu au făcut mare lucru pentru a susține capitalul românesc și clasa antreprenorială românească. Aceste firme, mici și mijlocii, rulează banii statului datorați cu titlu de TVA între 25 și 55 de zile. Pentru că exigibilitatea la plată a TVA-ului survine în a 25-a zi a lunii următoare facturării. Este o operație cât se poate de legală, reglementată de Codul Fiscal. Nu la fel de legală este politică statului care rambursează cu întârziere și de nouă luni TVA-ul către agenții economici, fără să fie sancționat sau să plătească daune sau dobânzi suplimentare", a mai arătat Borza.