ascultă articolul

În proiectul de buget pentru 2017 Guvernul condus de Sorin Grindeanu a redus, față de 2016, fondurile alocate unor sectoare precum Educația, Internele sau serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistență socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbției de fonduri europene. Proiectul de buget pe acest an a fost publicat luni dimineață de Ministerul Finanțelor.

Astfel, proiectul de buget - ce prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB) - alocă pentru Administrația Prezidențială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puțin față de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiții), unde fondurile se reduc cu 40%.

 De asemenea, președintele Klaus Iohannis va avea la dispoziție cu 1,9% mai puțini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%.

Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ și bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaților are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic față de 2016.

Totuși, noul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, primește un fond la dispoziția sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% față de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.

SUME MAI MICI PENTRU INTERNE

Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% față de nivelul din 2016. Totuși, ministerul actual unește două ministere din Guvernul precedent.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%.

La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% față de nivelul estimat pentru 2016, în condițiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt  Ministerul Educației Naționale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului și Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvențiilor cu 72%).

Ministerul Apărării Naționale va avea un buget de 11,02 miliarde lei, în scădere cu 2,2% față de nivelul din 2016 și care reprezintă 1,35% din PIB, arată datele din anexele bugetare pe ministere.

Cu toate acestea, Guvernul susține că va aloca, pentru Apărare, 2% din PIB în 2017.

„În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB", arată un comunicat al Ministerului Finanțelor, fără a da detalii și fără a explica diferența dintre acest procent și bugetul efectiv alocat ministerului.

Totuși, cheltuielile pentru Apărare includ, pe lângă bugetul alocat efectiv ministerului, și credite de angajament, prin care Armata poate finanța cheltuieli de înzestrare, în principal.
În 2016, Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei și a ridicat limitele la achizițiile pentru înzestrare.
 
Astfel, actul normativ prin care s-a făcut ultima rectificare bugetară, din noiembrie 2016, prevedea că, "în vederea finalizării unor achiziții de echipamente militare, se autorizează Ministerul Apărării Naționale să efectueze virări de credite bugetare și de angajament, între capitole bugetare și între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate".
 
În plus, Executivul a decis că achizițiile de echipamente sau reparațiile de tehnică de luptă pot fi finanțate și din fondul de rezervă al guvernului, ceea ce face dificilă calcularea cheltuielilor efective pentru apărare ale României.

BANI MAI MULȚI PENTRU CHELTUIELI SOCIALE, AGRICULTURĂ ȘI TRANSPORTURI

La polul opus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are cea mai mare creștere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare față de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăți din anii precedenți și recuperate în anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% față de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creștere cu 2,5% față de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor și a unor alocații sociale.

Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creștere cu 60,3% față de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorția de bani europeni, în condițiile în care pentru proiecte cu finanțare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult față de anul trecut.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creștere cu 2,8%, Ministerul Justiției - 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului - 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătății - 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii și Identității Naționale - 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - 610,3 milioane lei (+2.209% - fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei - 302,2 milioane lei (+65,2%).

Guvernul a alocat bugete generoase și ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetării și Inovării (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor și Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relația cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, înființat de Guvernul Cioloș și păstrat de actualul guvern, cu o denumire ușor modificată,  are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.

În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei.

Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susținerea cultelor , de șase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.

În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, crește cu 60%, la 500.000 lei, față de sumele avute la dispoziție de fostul premier în 2016.

Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanțelor are, la capitolul Acțiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creștere cu 7,7% față de 2016, în condițiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult față de 2016.

De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuția României la bugetul UE, cu 6,1%  mai mult față de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.

BANI MAI MULȚI PENTRU JUSTIȚIE, DAR MAI PUȚINI PENTRU ANI ȘI CONSILIUL CONCURENȚEI

La capitolul cheltuieli cu Justiția, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condițiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%, Înalta Curte de Casație și Justiție primește 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituțională - 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ - 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creștere cu 17,5%.

De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primește 15,16 milioane lei, în creștere cu 9,7%.

În schimb, Consiliul Concurenței are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% față de 2016, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) - 21,7 milioane lei, cu 26% mai puțin.

BANI MAI PUȚINI LA SERVICII, CU EXCEPȚIA SRI

La serviciile speciale, singura instituție cu bugetul menținut este Serviciul Român de Informații, care primește 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult față de 2016.

În schimb, Serviciul de Informații Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecție și Pază  primește 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicații Speciale - 270,1 milioane lei (-8,1%).

GUVERNUL PLĂTEȘTE DATORIILE TVR

Dintre celelalte instituții, principala modificare este la bugetul Societății Române de Televiziune (TVR), care primește 950 milioane lei, cu 662% mai mult față de 2016, când bugetul instituției a fost de 124,7 milioane lei.

Cea mai mare majorare este la plăți efectuate în anii precedenți și achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuți.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) față de 2016.

Celelalte instituții au bugete cu modificări mai puțin importante față de 2016: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) - 15,85 milioane lei (+3,15%),  Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) - 9,85 milioane lei (+3,2%), Academia Română - 386,4 milioane lei (+2,1%), ANSVSA - 693,8 milioane lei (+8,7%), Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Anticomuniști în perioada 1945-1989 - 2 milioane lei (-2,2%), Oficiul Național de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor - 14,8 milioane lei (+6,6%), Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) - 10,2 milioane lei (+2,2%), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminărrii - 5,3 milioane lei (-8,2%), Agerpres - 21,8 milioane lei (+7,2%), Institutul Cultural Român (ICR) - 36,45 milioane lei (+4,2%), Autoritatea Electorală Permanantă - 19,2 milioane lei (-7,7%), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 4,58 milioane lei (-3,8%) Consiliul Economic și Social - 7,88 milioane lei (+69,2%), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor - 10,98 milioane lei (-0,8%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - 18,6 milioane lei (+3,1%), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) - 18,8 milioane lei (+3,2%), Academia Oamenilor de Știință din România - 7,25 milioane lei (+1,2%) și Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției - 2,4 milioane lei (+141%).