În perioada 16 martie - 17 iunie s-au pierdut 628.478 locuri de muncă, iar 181.648 salariați au avut contractele de muncă suspendate cu acordul parților, cu venit 0 pentru angajați, arată un punct de vedere exprimat de BNS in cadrul dezbaterii inițiate de Guvern – „România muncește!”


Punctul de vedere a fost prezentat de președintele BNS Dumitru Costin. Dezbaterea s-a axat pe 2 teme principale, respectiv introducerea unui mecanism preluat din legislația germană – Kurzarbeit sau munca cu timp redus, precum și digitalizarea pieței muncii.

Președintele BNS a prezentat in deschiderea intervenției avute câteva din efectele crizei in piața muncii, după 3 luni de stare de urgenta si respectiv stare de alerta: 249.855 salariați au înregistrat reduceri salariale, deși au continuat sa lucreze, din care 66.032 salariați au avut salariul redus, deși norma de munca a ramas neschimbata, iar 1.240.674 contracte de muncă au fost suspendate prin șomaj tehnic. 72.269 salariați au avut CIM-uri suspendate prin reducerea săptămânii de lucru.

Criza a arătat cat de vulnerabile sunt unele forme de ocupare dar si cat de rapid au fost încheiate unele relații de munca. In mai puțin de 15 zile de la apariția crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150 mii de locuri de munca au dispărut, este o dovada a ușurinței cu care se închide o relație de muncă. In 3 luni aproximativ 628 mii de locuri de munca au dispărut.

„Indiferent de evaluările la care ne uitam, comparativ cu alte state europene (evaluări realizate de Banca Mondiala, Forumul Economic Mondial sau Organizația Internațională a Muncii) o discuție in acest moment despre flexibilizarea pieței muncii nu se justifică. Piața muncii din Romania este mai flexibila decât in multe state europene, legislația in domeniul protecției locurilor de muncă este mult mai puțin protectiva decât în multe state europene.

Introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusa în discuție fără a avea în vedere contextul in care acestea se aplica in tara respectiva. Schemele de muncă cu timp redus, aplicate într-o formă sau alta la nivel extins in Europa, au fost o soluție de criza, extinderea aplicării acestora in afara contextului actual trebuie sa tina cont de lecțiile învățate anterior de statele ce au aplicat acest model.

Acest model funcționează în Germania cu succes pentru ca in aceasta tara condițiile de concediere a unui lucrător, in special a unui lucrător cu experiență, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu același lucru se poate spune despre România.

In Romania costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 săptămâni, chiar si pentru un lucrător cu 10 ani vechime, in Germania perioada de preaviz pentru un lucrător cu 10 ani experiență este de 17,3 săptămâni, la care se adaugă plați compensatorii pentru 21,7 săptămâni.

Eforturile de a furniza protecție sociala lucrătorilor si de a sprijini firmele sa-i păstreze poate fi in van daca nu se asigura continuitatea afacerilor. Evaluările macroenomice pe acest mecanism au arătat ca acest tip de schema funcționează ca un stabilizator mai eficient in tarile in care condițiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firma. Atunci când costul concedierii unui lucrător sunt foarte mari firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numărului de ore in locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus in tarile in care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel văzut si in Romania, folosește mecanismul șomajului tehnic si apoi concediază.

Din punctul nostru de vedere masurile asumate de Guvern in aceasta perioada si-au dovedit parțial utilitatea, in 3 luni s-au pierdut 628 mii de locuri de muncă, din care 266 mii au dispărut după încetarea stării de urgenta. Acordarea subvenției condiționat de păstrarea locurilor respective de munca, așa cum de altfel am propus la începutul crizei, ar fi îmbunătățit mult eficacitatea acestei masuri de intervenție.

Creșterea indemnizației de șomaj, funcționarea dialogului social, corelarea sistemului de educație cu piața muncii, formarea profesională, modernizarea sistemului de gestiune a pieței muncii, securitatea socială pentru lucrătorii atipici, sunt doar câteva din aspectele identificate de BNS ca priorități si comunicate reprezentanților Guvernului in cadrul acestei reuniuni”, spune organizația sindicală.