Excluderea creditelor Prima Casă din sfera de aplicabilitate a legii face actul legislativ inoperabil iar fixarea unor condiții de eligibilitate pentru debitori introduce discriminări sub masca protecției sociale. Noutatea zilei este că BNR se gândește la un nou tip de credit ipotecar, cel în care debitorul declară pe proprie răspundere că nu-l deranjează dacă i se încalcă drepturile.

Legea dării în plată prespune asumarea unui principiu în vederea unui proces de creditare responsabil: singura garanție la care  urmează să se limiteze băncile este bunul ipotecat. Faptul că băncile pot urmări și veniturile viitoare ale debitorului deposedat de imobilul luat prin credit favorizează apariția unor bule speculative impresionante, cum s-a întâmplat de altfel în România (s-a ajuns în mai puțin de 5 ani de la 10.000 dolari la 100.000 euro pentru apartamente de 2 camere din București). 

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu a vorbit marți, la ieșirea de la Comisia de Buget Finanțe, despre o nouă propunere venită de la Banca Națională a României, cu privire la un nou mod de acordare a creditelor ipotecare, dacă Legea privind darea în plată va trece în forma actuală de Parlament. Singura șansă pentru ca debitorii să aibe parte de credite cu avans rezonabil, de 10-20%, spune Olteanu, este ca aceștia să semneze în momentul acordării creditului o declarație pe proprie răspundere cum că nu vor da casa înapoi băncii. Adică să renunțe de bună voie la șansa de nu le mai fi urmărite veniturile dacă li se execută silit și casa. N-ar fi mai simplu ca debitorul să semneze tot o declarație pe proprie răspundere că se pune trup și suflet la dispoziția băncii până va achita integral creditul, aceasta având drept de viață și de moarte asupra sa ca in Evul Mediu? Evident, contra unor favoruri pe măsură, să spunem pentru un avans de 5-10%.

BNR propune apoi ca amendament la legea dării în plata ca aceasta să nu includă și împrumuturile Prima Casă. Dacă așa ceva se întâmplă, nicio banca nu va mai da credite ipotecare în afara împrumuturilor Prima Casă. Sigur, nu oficial, dar condițiile de acordare vor fi atât de drastice încât mai toată lumea va merge, de voie, de nevoie, spre împrumuturile garantate de stat. 

Ce se va întâmpla dacă băncile se retrag din programul Prima Casă, așa cum amenință? Mai întâi, un detaliu. Amenințări s-au tot rostit dar nicio bancă nu a spus cu subiect și predicat "dacă mâine se aprobă legea dării în plata, noi de poimâine părăsim programul Prima Casă”. Totuși, să prespunem că băncile se retrag în bloc pentru a face presiunile lor mai credibile. Ce împiedică statul să continue programul printr-o instituție specializată nouă, sau chiar prin singura bancă de stat-CEC-ul? Evident, dacă domnul Grațian Ghețea, fost șef al ARB, nu este de acord, ar putea fi trimis la biblioteca. 

BNR mai vrea apoi ca legea dării în plată să-și piardă din universalitate devenind mai mult una de protecție socială. Introducerea unui plafon de 150.000 euro pentru valoarea locuințelor ce urmează să fie înapoiate băncii și a unuia de 65% pentru raportul rată/venituri este arbitrară și nu urmărește decât limitarea pagubelor suferite de bănci. Cum se simte cel care a achiziționat perfect legal o casă de 155.000 euro și nu se mai încadrează în prevederile legii deși acum se zbate în datorii?

 

Sau cineva care are un raport rată/venituri de 60% la un salariu de 3.000 lei și nu mai este eligibil spre deosebire de vecinul său care are unul de 66% dar la un venit de 3.000 euro și ar putea da casa înapoi băncii deși are un venit disponibil după plata ratelor considerabil mai mare? Singurul amendament decent al BNR este cel ce impune ca debitorul ce urmează să predea casa băncii să locuiască în imobil sau măcar o rudă apropiată s-o facă, excluzând deci speculatorii "pe persoană fizică” din aria de aplicare a legii.