ascultă articolul

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a aplicat legea și a stabilit un preț de referință a gazelor naturale extrase în România în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului din 2004. spune instituția de control.

Aceasta a determinat scăderea redevenței petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu aproximativ 4,67 miliarde lei (1,39 miliarde dolari), arată un raport de audit al performanței privind concesionarea resurselor minerale ale țării în perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi, informează News.ro.

Potrivit Legii petrolului, ANRM ar fi trebuit să efectueze studii pe baza cărora trebuia să stabilească prețul de referință la țiței și gaze naturale, în baza căruia se calculează redevența petrolieră, însă ANRM a stabilit acest preț fără a avea la bază astfel de studii, arată Curtea de Conturi.

„Neaplicarea dispozițiilor legale și stabilirea prețului de referință a gazelor naturale extrase în România în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenței petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011 - 2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari), arată un raport de audit al performanței privind concesionarea resurselor minerale ale țării în perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a constatat modul defectuos de stabilire prețului de referință a gazelor naturale, „respectiv cu nerespectarea prevederilor legale”, și în urma misiunii de audit derulate în anul 2011 (pentru perioada 2006-2010), și a dispus astfel conducerii ANRM să ia măsuri pentru analiza ordinelor emise, a legalității suspendării dispuse prin aceste ordine și dispunerea de măsuri în condițiile legii.

Valoarea estimată a diferenței de redevență petrolieră cuvenită bugetului de stat pentru perioada 2006-2010 a fost de 2,4 miliarde lei (867 milioane dolari).

De asemenea, „evaluarea modului în care ANRM a determinat prețul de referință pentru cantitățile de petrol exploatate în perioada auditată a scos în evidență, modul defectuos în care ANRM și-a îndeplinit această atribuție, având efect în modul de determinare a redevențelor petroliere cuvenite bugetului de stat”, mai arată raportul Curții de Conturi.

Curtea de Conturi a solicitat Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) efectuarea unor verificări de specialitate în ceea ce privește modul de calcul și de plată a redevenței petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale în perioada 2006-2015, până la momentul realizării raportului Curții de Conturi.

„Cu toate acestea, ANRM a rămas în pasivitate, procedând în continuare în perioada 2011-2015 la stabilirea prețului de referință în mod eronat la valoarea de 495 lei/mc, în condițiile în care prețul gazelor naturale din producția internă a fost modificat succesiv în sensul majorării, începând cu 1.07.2013, de Guvernul României”, mai arată documentul.

ANRM a aprobat un preț de referință pentru gazele naturale extrase din România, folosit la calculul redevențe și petroliere, în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004, potrivit inspectorilor Curții de Conturi.

„ANRM, deși potrivit Legii petrolului nr. 238/07.06.2004 are atribuții în efectuarea de studii pe baza cărora fundamentează și stabilește prețul de referință al petrolului (țiței și gaze naturale) în baza căruia se calculează redevența petrolieră, în perioada auditată, acest preț a fost stabilit fără a avea la bază astfel de studii”, motivează Curtea de Conturi.

Unul dintre elementele care trebuiau avute în vedere de ANRM, la calculul redevenței petroliere pentru cantitățile de petrol exploatate de titularii acordurilor petroliere, este prețul de referință al diferitelor substanțe minerale combustibile, arată Curtea de Conturi.

Oficialii instituției spun că, deși auditorii publici externi au solicitat în repetate rânduri determinarea prețului de referință lunar la gaze naturale în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANRM nr. 98/1998, reprezentanții ANRM au refuzat în mod constant prezentarea acestor calcule, prezentând în final indicatorii (peste 4.000 de serii de date) care stau la baza determinării prețului de referință.

În urma auditului, Curtea de Conturi a constatat că, în condițiile în care Guvernul României a stabilit majorarea prețului gazelor naturale din producția internă începând cu 1 iulie 2013 de la 495 lei/mia de metri cubi, acesta ajungând la sfârșitul anului 2015 la 649,69 lei/mia de metri cubi, ANRM a continuat să mențină prețul de referință al gazelor naturale, în funcție de care se calculează și achită redevența petrolieră cuvenită bugetului de stat, la valoarea minimă de 495 lei/ mia de metri cubi.

„În aceste condiții, au existat situații în care, titularii de acorduri petroliere au achitat și în perioada 2014-2015 redevența petrolieră în baza prețului de referință al gazelor naturale stabilit la valoarea minimă de 495 lei/ 1.000 mc”, precizează raportul.

Reprezentanții Curții de Conturi spun că modul în care ANRM a stabilit și reglementat prețul de referință al gazelor naturale, luat în calculul redevenței, „nu poate fi considerat în interesul statului român”, întrucât statul a încasat o redevența petrolieră calculată la un preț situat la aproximativ 30% din prețul de import.

„Astfel, în mod ineficient pentru interesul statului român, în condițiile în care, în perioada 2011 - 2014, prețul gazelor din import s-a situat între 379,29 dolari/1.000 mc (1.270,32 lei /1.000 mc) și 442,21 dolari/1.000 mc (1.533,67 lei/1000 mc), titularii de acorduri petroliere pentru determinarea redevenței au utilizat un preț situat în aceeași perioadă între 495,7 lei/1000 mc și 733,5 lei/1.000 mc, respectiv la prețuri de peste 3 ori mai mici decât cele de import”, se menționează în raport.

Curtea de Conturi menționează că „se poate aprecia că în anumite cazuri, cuantumul redevenței datorate bugetului de stat depinde de anumite decizii ale managementului titularului de acord petrolier, respectiv compania, în vederea aplicării unei cote reduse de redevență, poate influența prin măsurile luate (oprirea sau stoparea producției la anumite zăcăminte la un anumit moment) nivelul cantităților de petrol extrase, fapt ce nu este în interesul statului român și impune controale la fața locului în vederea verificării conformității cantităților extrase cu datele transmise de titularii de acorduri petroliere”.

Instituția de audit arată că, în urma acțiunilor de control efectuate de compartimentele teritoriale ale ANRM, „au fost constatate cazuri în care producția de țiței sau gaze naturale nu a fost măsurată în mod sistematic, conform prevederilor acordurilor petroliere, și implicit cantitatea extrasă nu a fost posibil a fi stabilită în mod real”.

Deși au fost constatate abateri la nivelul compartimentelor de inspecție teritorială cu privire la modalitatea de măsurare a producției de țiței și gaze extrase și au fost aplicate sancțiuni - avertisment sau amendă sub 30.000 lei -, „acestea nu au fost în măsură să asigure remedierea abaterilor constatate”.

Astfel, concluzionează Curtea de Conturi, la nivelul ANRM, măsurile întreprinse nu au condus la stoparea și remedierea abaterilor constatate, "cu influență directă în diminuarea cantităților de petrol înregistrate ca fiind extrase și implicit în diminuarea nivelului redevențelor cuvenite bugetului de stat”.

În ultimii 30 de ani, producția de țiței și gaze naturale realizată în România a înregistrat un declin constant, pe fondul epuizării rezervelor din zăcămintele aflate în exploatare, multe dintre aceste perimetre aflându-se la maturitate, aflate în producție de câteva zeci de ani.

Față de perioada de vârf a exploatării petrolului din România, între anii 1975-1989, în perioada 2011-2015, nivelul cantităților de țiței și gaze naturale extrase a scăzut foarte mult, cu peste 70%, evoluția producției de țiței și gaze naturale fiind influențată de gradul de maturitate al zăcămintelor.

În perioada 2011-2015, producția de țiței și condensat a scăzut într-o proporție relativ mică, cu 5,4% în 2015 (3,86 milioane tone) față de anul 2011 (4,08 milioane tone), cea mai mare cantitate de țiței și condensat fiind extrasă de OMV Petrom (99,4%).

În ceea ce privește producția de gaze naturale, cantitatea de gaze naturale extrase a crescut anual, într-o proporție nesemnificativă, respectiv cu 2,3% în 2015 (până la 11,4 miliarde metri cubi) față de anul 2011 (11,1 miliarde metri cubi), aca urmare a creșterii producției de gaze naturale extrase de noi titulari de acorduri petroliere, mai ales de OMV Petrom (în medie 50,2%) și de Romgaz (î medie 46,5%).