Mai mult de 44% din angajații români primesc salariul minim pe economie, comparativ cu 37% în 2017, potrivit datelor oficiale obținute de publicația Business Review. Sindicatele spun că această evoluție este o consecință a lipsei de interes a guvernului pentru o repartizare echitabilă a beneficiilor creșterii economice.

La 31 martie erau înregistrate 6.280.466 contracte de durată nedeterminată în registrul de muncă al României Revisal, din care 2.775.545 (44,2%) erau contracte minime brute de salarizare (1.900 lei sau 408 euro).

Revisal înregistrează, de asemenea, aproximativ 222.000 de contracte de muncă pe durată determinată.

Proporția contractelor salariale minime a înregistrat o creștere bruscă în comparație cu anul 2017, când doar 37,1% erau contracte salariale minime. În ultimii șapte ani, proporția a crescut de la 8,3% în 2011 la peste 44% în 2018.

„Vedem o creștere substanțială a polarizării în jurul salariului minim. Această evoluție se datorează lipsei de interes a guvernului pentru o repartizare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Aceasta arată o distribuție necorespunzătoare a beneficiilor între partenerii din economie, dintre angajați și angajatori”, a declarat pentru Bogdan Hossu, liderul uniunii Cartel Alfa, pentru Business Review.

România se situează pe primul loc printre cele 28 de state membre UE în ceea ce privește proporția angajaților considerați săraci, subliniază liderii sindicatelor.

De la începutul acestui an, contribuția la asigurările sociale și contribuția asigurărilor sociale de sănătate plătite de angajator au fost transferate angajatului în România, iar efectul a fost o creștere bruscă a salariilor brute în ianuarie, de la 3.662 lei (790 euro) în decembrie 2017, până la 4.143 lei (891 euro) în ianuarie 2018.

În luna februarie, câștigurile medii brute lunare au scăzut la 4.128 lei (887 euro).

Însă salariile reale nete au crescut cu numai 6,2 la sută în perioada februarie 2017 - februarie 2018, datorită ratei ridicate a inflației (4,7 la sută în februarie, față de an).

România are cel de-al doilea salariu mediu inferior în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, după Bulgaria.