ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Explozia deficitului bugetar, dispute cu Bruxellesul, supraîncălzirea economiei, micșorarea credibilității noastre pe piețe financiare, scăderea competitivității mediului privat, micșorarea investițiilor publice, sunt pericolele asupra cărora oficialii FMI la București atrag atenția după ce Parlamentul a decis majorările salariale substanțiale.

Majorările salariale adoptate recent de Parlament vor determina creșterea deficitului bugetar al României la aproximativ 3,5% din PIB în 2017, mult peste recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI) de 2% din PIB, fapt care ar putea genera reducerea cheltuielilor de investiții sau taxe suplimentare, susține reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.

„În cadrul misiunii din luna martie, dar și pe baza actualizărilor ulterioare, am ajuns la concluzia că, în actualele condiții, deficitul bugetar al României va depăși 3% din PIB în 2017 (aproximativ 3,2% din PIB). După aceste creșteri salariale, va fi cu atât mai greu de menținut deficitul la 3% din PIB. Estimăm un impact net al majorărilor salariale de 0,3 — 0,4 puncte procentuale din PIB. Deci, cu această Lege, deficitul se va situa în jurul a 3,5% din PIB anul viitor”, a declarat miercuri Alejandro Hajdenberg.

El a precizat că instituția pe care o reprezintă a recomandat României, pentru 2017, un deficit bugetar „nu de 3% din PIB, ci de 2% din PIB”, pentru a crea buffere (rezerve) fiscale și a ține datoria publică sub control.

Care sunt riscurile

Oficialul FMI a explicat și care sunt motivele pentru care un deficit bugetar de peste 3% din PIB nu este de dorit în România.

„În primul rând, România trebuie să se încadreze în limitele impuse de Uniunea Europeană, de 3% din PIB. Dacă este depășit acest nivel, se intră în procedura de deficit excesiv și reputația României va fi afectată”, a subliniat Hajdenberg.

În plus, în opinia sa, un deficit mai mare de 3% arată că România are o politică fiscală prociclică. „Economia crește deja rapid, iar această relaxare dată de creșterea salariilor va furniza stimuli suplimentari pentru economie, ceea ce nu este recomandat în acest moment. În plus, anul viitor vor intra în vigoare și reducerea TVA (de la 20% la 19% — n.r.), eliminarea supra-accizei și a taxei pe construcțiile speciale (cuprinse în Codul Fiscal—n.r.), care vor stimula încă și mai mult consumul privat”, a mai spus reprezentantul FMI.

Potrivit acestuia, majorările salariale vin peste această relaxare fiscală, fapt care ar putea determina revenirea la o serie de evoluții observate în România înainte de criză, care ar trebui evitate.

Totodată, oficialul FMI consideră că majorările salariale nu rezolvă distorsiunile din sistemul de remunerare din sectorul public și vor afecta și competitivitatea firmelor românești pe piețele externe.

„În acest moment, în sistemul de remunerare din sectorul public sunt multe distorsiuni. Sunt oameni care fac aceeași muncă, în diferite instituții ale administrației, dar sunt plătiți diferit. Aceasta este o problemă care trebuie abordată”, a subliniat Hajdenberg.

În ceea ce privește competitivitatea, aceasta ar putea fi afectată prin faptul că firmele private vor fi presate să majoreze, la rândul lor, salariile pentru a atrage sau menține angajații, tentați de salariile mărite din sectorul public. „Acest fapt va pune presiune pe prețuri, pe profiturile companiilor și, în final, pe competitivitatea externă a României”, a mai spus reprezentantul FMI.

În cazul în care majorările salariale vor fi implementate, iar măsurile din Codul Fiscal aplicate, deși FMI a recomandat amânarea lor până când condițiile economice vor permite, România va avea două posibilități: fie să majoreze veniturile (ceea ce ar putea însemna taxe noi sau mai mari — n.r.), fie să reducă cheltuielile, fie ambele, pentru a se menține în ținta de deficit de 3% din PIB. Astfel, o parte din majorările salariale s-ar putea întoarce asupra cetățenilor sub formă de taxe suplimentare sau tăieri de cheltuieli pentru investiții.

„Acestea sunt alegeri dificile pentru că România are nevoie de investiții publice, în infrastructură, pentru creșterea pe termen mediu. România crește acum cu 5%, dar dacă vreți să continue să crească în același ritm, este nevoie de reforme structurale și de investiții publice. Din nefericire, în trecut, când au fost probleme, cheltuielile pentru investiții publice au fost primele tăiate”, a adăugat oficialul FMI.

El a atras atenția asupra faptului că majorările salariale au un efect permanent, astfel că vor trebui plătite indiferent dacă economia va merge bine sau încetinește. 'Trebuie să vă gândiți că economia nu va crește la fel de rapid pentru multă vreme, de aceea trebuie să fiți prudenți ca, în caz că ceva rău se întâmplă, să aveți spațiu fiscal pentru măsurile necesare”, a adăugat Hajdenberg.

Potrivit sursei citate, FMI recunoaște necesitatea majorărilor salariale în sectorul public, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră sustenabilă, pe baza unei analize sistematice, care să țină cont, simultan, de distorsiunile din sistem, dar și de spațiul fiscal disponibil.

„Suntem gata să lucrăm cu Guvernul actual și cu cel rezultat în urma alegerilor, pentru a ajuta autoritățile să pregătească acest plan și să găsească o soluție bună la această problemă”, a menționat reprezentantul FMI.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, Ordonanța 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educație și Sănătate în medie cu 15%.