ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Diaconu, avertizează că anul viitor s-ar putea declanșa o nouă criză economică, din cauza măsurilor populiste adoptate de guvern.

Într-un interviu pentru Cotidianul, Diaconu susține că măsurile economice și fiscale adoptate în acest an au creat dezechilibre puternice în bugetul statului, iar vinovat de ”sabotarea” economiei este chiar statul.

Referindu-se la prevederea existentă până în 2015 și la care guvernanții vor să se revină, potrivit căreia infracțiune nereținerea, reținerea și neplata contribuțiilor și a impozitelor de către angajatori pentru salariați, Gelui Diaconu a precizat: 

„Nu cunosc decât foarte puține situații când s-au sancționat penal, de regulă, cu amendă, angajatori care nu au reținut aceste obligații în contul contribuțiilor sociale. Asta, pentru că, în realitatea economică, este aproape imposibil să demonstrezi latura subiectivă, adică intenția. Este cunoscut faptul că există întârzieri la plata serviciilor și a produselor facturate. Acestea sunt generate în principal de întârzierile la plată ale entităților de stat. Un agent economic care a prestat servicii sau a livrat produse unor unități ale statului, nedecontându-se contravaloarea acestora într-un termen de 30 de zile, intră inevitabil în criză de lichidități. 

În consecință, nu poate plăti obligațiile față de stat. Peste 70% din arieratele existente în economia națională sunt generate de aceste întârzieri. Acestea generează o reacție în lanț. Cel care are de primit bani de la o entitate a statului, la rândul lui, s-a aprovizionat de la alte entități private cărora nu le poate deconta contravaloarea aprovizionărilor. În acest mecanism, agentul economic devine victimă și, în mod obiectiv, nu poate să aibă resursele necesare pentru plata contribuțiilor și a impozitului pe venit. Acum ne întoarcem la perioada «cooperativa munca în zadar», când autoritatea fiscală produce dosare penale pe bandă rulantă, fără efect. Organul de cercetare fiscală, dar mai ales organul de judecată, nu va da curs unor astfel de sancțiuni tocmai pentru că nu poate fi dovedită latura subiectivă a sancțiunii. Așa că este mult zgomot pentru nimic”. 

Întrebat dacă managerii politici vor „plăti” cu pășcăria, fostul șef ANAF a subliniat din nou că proiectul în cauză „este mai mult o sperietoare”. 

„Cum vă puteți imagina că societăți cu capital de stat de dimensiunea Complexului Energetic Hunedoara sau CE Oltenia, neprimind la timp subvențiile de la bugetul statului, ar intra în criză de lichidități și ar putea fi trase la răspundere în temeiul acestor reglementări?! De asta spun că, practic, proiectul este lipsit de eficiență. Este mai mult o sperietoare”, a spus Diaconu. 

Acesta a mai precizat că se poate vorbi despre o sabotare a economiei ”perspectiva întârzierii la plată generată de stat”.

„Până când se aprobă bugetul, cum a fost anul acesta în martie. Creditele bugetare ale ordonatorilor principali, secundari, terțiari de credite sunt întinse pe luni de zile, timp în care aceste entități funcționează tocmai cu produse și servicii neplătite, dar asigurate de sistemul privat. Îi dublezi sancțiunea mediului privat, trimițându-l în pușcărie dacă nu și-a plătit contribuțiile. Sunt mii de astfel de situații în economie. Să nu uităm că agenții economici care întârzie la plată sunt supuși unor penalități și dobânzi. Să-i sancționezi pecuniar, pe de o parte, și să-i transformi în infractori, pe de altă parte, este un exces al autorității statului”, a mai spus fostul șef al ANAF.

În acest context, Gelu Diaconu estimează că am putea să ne confruntăm cu o nouă criză economică comparabilă ca amploare cu cea din 2009-2010. În acest caz, nu se va recurge la tăieri de salarii, ci la creșterea taxelor și impozitelor.

„Dacă estimarea veniturilor este într-adevăr supraevaluată, și eu susțin acest lucru, vom asista la o criză comparabilă cu cea din 2009-2010. De data aceasta, sunt sigur că nu se va alege soluția tăierii salariilor, ci creșterea impozitelor și a taxelor, cum s-a întâmplat anul acesta, în 2017, cu supraacciza, eliminarea plafonului de cinci salarii medii pentru cei cu venituri mai mari pentru calculul contribuțiilor, confiscarea rezervelor societăților de stat ș.a.m.d. Creșterea taxării înseamnă stagnare economică. (...) Plata split TVA va avea consecințe mai grave față de introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Pentru 96% din IMM-urile din România va fi o povară formidabilă. 

Au fost presiuni publice pe netransferul contribuțiilor în sarcina angajaților. Toate au rămas fără efect. Vom vedea când va veni scadența pe unde vom scoate cămașa. Eu anticipez că anul viitor va fi anul scadenței. Dacă nu se vor realiza cele 287 miliarde lei venituri programate, așa cum e în proiectul de buget din Parlament, și dacă cheltuielile cu salariile și cu asistența socială sunt subevaluate, criza va fi iminentă la sfârșitul anului viitor. Așa cum am anticipat la începutul acestui an, procesul de relaxare fiscală a fost definitiv compromis în România. Au apărut taxe noi, iar echilibrul bugetar este pus în pericol prin modul populist de cheltuire a banului public”, a mai spus Gelu Diaconu.