În urmă cu 25 de ani, Căile Ferate Române deţineau un parc imens, de 153.000 de vagoane şi locomotive, pentru care ţările vecine ne invidiau. Astăzi, CFR mai are doar 35.000 de vagoane şi locomotive, adică de patru ori mai puţine. Restul au fost casate, dezmembrate, vândute la fier vechi şi topite în combinatele din străinătate. 

Ceferiştii îi spun trenul-tomberon. Zace de ani buni în halta Bucureşti - Basarab, ca un imens coş de gunoi al trecătorilor. Noaptea devine culcuş pentru oamenii străzii.

Cu piese lipsă, fără geamuri şi cu banchete furate, garnitura mai aşteaptă să fie casată şi aruncată la fier vechi. Este soarta tuturor trenurilor pentru care CFR n-a mai avut bani de reparaţii.

În 1990, România avea peste 153.000 de vagoane pentru trenurile de marfă şi călători şi 4.400 de locomotive. Pentru cele două companii, au rămas acum numai 1.700 de locomotive. Călătorii mergeau cu 11.000 de vagoane, din care azi mai sunt exploatate o mie. Mărfurile erau cărate cu 142.000 de vagoane.

Astăzi sunt suficiente 32.000. 118.000 de vagoane au fost exportate ca fier vechi şi topite în combinate siderurgice. Banii obţinuţi au ajuns în buzunarele unor oameni de afaceri care au câştigat licitaţii cu CFR, ani la rând, potrivit digi24.ro. În ultimii 25 de ani, Căile Ferate Române au scos din funcţiune, în medie, 12 vagoane zilnic, echivalentul unei garnituri de tren.

Ca să facă rost de bani, CFR Marfă şi CFR Călători încearcă acum să vândă şi ultimele vagoane scoase din uz. Câteva mii, cu totul. Dar nu le cumpără nimeni. Piața de fier vechi este blocată în toată Europa. 

În 1990, România deţinea a treia cale ferată din Europa, ca densitate. Trenul era principalul mijloc de transport. 400.000 de călători se urcau în vagoane în fiecare zi. Un an mai târziu, fostele căi ferate comuniste deveneau regie autonomă de stat - Societatea Națională a Căilor Ferate Române. Transformarea înseamnă pierderea banilor de investiţii de la bugetul de stat.

„Fabricile au scăzut producţia în mod dramatic, unele s-au închis şi atunci clienţii pe care CFR Marfă îi avea s-au redus în mod simţitor. Nu s-a mai transportat nimic”, spune Viorel Istrate, secretar general al Federaţiei Naţionale Feroviare Mișcare Comercial.

În primii cinci ani după Revoluție, traficul de marfă se înjumătățește. La fel și numărul călătorilor, pe măsură ce oamenii îşi cumpără mașini sau circulă cu microbuzele.

„Deci sistemul nu mai funcţiona, practic. Decât la cotă de avarie. Au fost pierderi de ordinul miliardelor de dolari”, spune Viorel Istrate.